Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Cabinetul de miniștri a examinat joi, 12 august, proiectul de hotărâre care prevede adoptarea unui nou Cod vamal al Republicii Moldova. Acesta derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Moldovei în cadrul Acordului de Împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.   Așadar, documentul, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, presupune:

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

Din 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noua redacție a art. 167 din Codul fiscal, acesta fiind suplinit prin Legea nr. 257/2020 cu noțiunea  conturi de plăți. Articolul respectiv reglementează obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare a părților implicate, inclusiv atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în cazul evidenței conturilor contribuabililor în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora).   Respectiv, cont bancar și /sau de plăți constituie un cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din RM sau din străinătate și/sau din societățile de plată autorizare de Banca Națională a Moldovei participante la

În ediția jubiliară a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Activitatea în acest domeniu este una specifică și mai puțin analizată din punct de vedere al gestionării, evaluării, calculării costurilor, ținerii contabilității etc.   Primul articol publicat este elaborat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, în care autorii se referă la particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale.   În articolul „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării” veți găsi soluții pentru:

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

La data de 11 martie 2021, în cadrul unei licitații este adjudecată contra unei sume uriașe de criptomonede – 42.329 ETH (echivalentul a $69,3 mil.), opera de artă cu denumirea „Everydays: the First 5000 Days”, autor Mike Winkelmann. Interesul sporit asupra tranzacției a fost generat nu atât de faptul utilizării criptomonedei pentru achiziționare sau a sumei achitate

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

Rezidenții parcului IT, fiind înregistrați și având sediul (adresa juridică) în RM, desfășoară activitate inclusiv prin intermediul salariaților care prestează munca la distanță pe teritoriul RM și/sau în afara acestuia. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.