Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 conține un aspect ce constă în stimularea mediului de afaceri prin creșterea competitivității agenților economici din sectorul HORECA (Hotel, Restaurant, Cafenea) pe plan regional şi internațional, excluderea unor bariere pentru agenții economici exportatori. Aceste modificări vizează domeniul de aplicare a TVA.

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Mâine, 10 august 2018, va apărea de sub tipar nr. 295-308 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 61, 31 mai 2018) și Decretul cu privire la promulgarea ei

Ministerul Finanţelor propune pentru consultări publice proiectul proiectul hotărârii guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.960 Hotărârii Guvernului nr.960 din 7 noiembrie 2017 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 109 din 9 iunie 2017 privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal și privind asigurarea regimului fiscal în cadrul controlului comun la unele puncte de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene.

La situaţia din 29 octombrie 2018, pe piaţa munci din ţară erau înregistrate 223 locuri de muncă vacante pentru specialiştii în activitatea financiară, economică sau comercială, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, în baza de date sunt înregistrate 126 locuri de muncă pentru contabili, 20 – pentru economişti, 18 – pentru contabili-şef, 10 – pentru reprezentanţi comerciali, 5 – pentru specialişti în problemele perceperii fiscale, 4 – pentru auditorii interni etc.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat criteriile de selectare a agenților economici care, find înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA, pot fi incluși în Lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice (e-Factura), la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării. Direcția generală conformare va asigura identificarea subiecților pasibili a fi incluși în Lista indicate, iar propunerea va fi înaintată conducerii SFS, care, după adoptarea deciziei respective, aprobă Lista prin ordin. Aceasta va fi publicată pe portalul SFS, la compartimentul ”Contribuabili”, categoria ”Lista contribuabililor care au obligația utilizării facturii fiscale electronice”.

Republica Moldova și Republica Kazahstan își vor consolida raporturile economice reciproc avantajoase. În acest sens, Executivul a aprobat, în ședința de ieri, Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Kazahstan de colaborare comercial-economică. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, aprobarea tratatului este dictată de necesitatea extinderii şi diversificării pieţelor de export pentru produsele moldoveneşti, precum şi existenţa unui interes din partea agenţilor economici autohtoni din domeniul agroalimentar de a stabili relaţii comerciale în Kazahstan.

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

Asociațiile diasporei, cele de băștinași, grupurile de inițiativă și cetățenii stabiliți în străinătate sau reveniți, precum și autoritățile publice locale vor fi susținute de către Guvern în implementarea proiectelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea și implementarea Programului Diaspora Acasa Reușește „DAR 1+3”, ce conține Conceptul Programului, Regulamentul cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor din cadrul acesuia „și componența instituțională a Comitetului de evaluare și supraveghere al proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

De la începutul anului 2018, soțul a beneficiat de scutirea pentru soţie. În luna august, aceasta a fost angajată într-o companie rezidentă a parcului IT. Apare obligația soțului sau a soției de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit?

Lucrurile nu se schimbă la locul de muncă. Le putem numi diferit, dar ele nu se schimbă. Oamenii devin «Angajaţii», «Staff” etc. Noi le dăm nume diferite pentru a apărea mai relevante sau pentru a valida o funcţie, dar lucrurile nu se schimbă. Putem schimba numele a tot ce vrem, dar aceleaşi probleme, succese şi provocări care există astăzi, au existat încă de când primele persoane au fost angajate. Dar dacă un manager doreşte cu adevărat să dezvolte o organizaţie prosperă, cu relaţii excelente între angajati, în speranţa că va menţine oamenii, personalul fiind fericit şi motivat, iată cinci lucruri care este nevoie să le fie reamintite managerilor.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

„Misiunile diplomatice trebuie să depună eforturile necesare pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, identificând companiile țintă și convingându-le să stabilească relații comerciale cu Republica Moldova”. Solicitarea a venit din partea ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul evenimentului de lansare a Cursului de Instruire pe Diplomație Economică. Atașații economici ai birourilor comercial-economice din cadrul Ambasadelor acreditate peste hotare au fost familiarizaţi cu practica altor țări în domeniul diplomației economice.

În cadrul activității sale agenții economici se confruntă cu situații în care, după procurarea mărfurilor, serviciilor, are loc modificarea regimului fiscal la livrarea acestora din scutite de TVA fără drept de deducere în impozabile cu TVA și viceversa. Esența problemei constă în faptul că, la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere, subiecții impozabili, conform prevederilor art. 102 alin. (2) din CF, pierdeau dreptul la deducerea sumelor TVA pentru mărfurile, serviciile procurate.

Este obligată compania rezidenta a Republicii Moldova