În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Ziua de luni, 2 ianuarie 2023, ar putea fi declarată zi de odihnă, ce se propune a fi recuperată sâmbătă, 28 ianuarie 2023. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la transferul unor zile de odihnă în anul 2023 a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și inclus pe agenda ședinței secretarilor generali de ieri, 20 decembrie.

Astăzi, 16 septembrie 2021, are loc prima zi a conferinței fiscale e-TAXCON'21. Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali din România. P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” este partenerul informațional al evenimentului. Astfel, în prima zi a conferinței, cei circa 500 de participanți au oportunitatea de a participa la sesiuni în cadrul cărora vor fi discutate aspecte ce vizează politicile fiscale și efectul macroeconomic al acestora, efectele fiscale ale unei societăți digitale fără numerar, dar și munca de la distanță și provocările fiscale asociate acestui fenomen.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Pe parcursul primului trimestrul al anului 2023 forța de muncă subutilizată a constituit 121,8 mii persoane sau 12,8% din totalul forței de muncă extinse (în trimestrul I 2022 – 7,2%). În rândul bărbaților rata de subutilizare a constituit 14,1%, la femei - 11,5%, și, respectiv, în mediu urban - 9,5% și în mediu rural - 15,9%.

Legea nr. 126 din 26 mai 2023 pentru modificarea unor acte normative (dezvoltarea afacerilor la distanță) publicată în Monitorul Oficial din 23 iunie curent conține prevederi noi și la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

Минимальная продолжительность обязательных перерывов для работников в течение рабочего дня

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Începând cu data de 5 aprilie curent, starea de urgență pe întreg teritoriul țării se va extinde cu încă 60 de zile și va dura până la 3 iunie 2023. Proiectul de hotărâre privind extinderea termenului respectiv a fost aprobat astăzi, 29 martie în cadrul ședinței de Guvern. Având în vedere principalele riscuri și amenințări, precum provocările de natură energetică, umanitară, socială și de securitate

Cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorului din sistemul financiar – Ziua financiarului, marcată în fiecare an la data de 15 august, Ministerul Finanțelor a decernat, în cadrul Galei Financiarului, pe cei mai buni specialiști din profesiile aferente sistemului financiar public și privat.

Va apărea oare persoana fizică în calitate de plătitor a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în cazul în care s-a aflat peste hotare pe parcursul anului, mai mult de 183 de zile?

O persoană juridică din RM, rezidentă a Moldova IT Park, încheie un contract de muncă (CIM) cu o persoană fizică – cetățean român, nerezident, care își va îndeplini obligațiile de muncă la distanță (de la domiciliul său din România). Va fi calificată munca nerezidentului angajat prin CIM drept import de servicii și urmează sau nu angajatorul să achite TVA pentru acestea?

Instituțiile publice și cele private vor asigura un regim special de lucru, prin atragerea la serviciu a personalului strict necesar, pentru ceilalți se va dispune munca la distanță. Prevederea este obligatorie pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pentru persoanele fizice şi juridice, indiferent de domeniul de activitate şi forma juridică de organizare. Comisia natională extraordinară de sănătate publică, prin Hotărârea nr.47 adoptată astăzi, 26 februarie, a instituit un regim special de activitate la nivel national în perioada 1-15 martie.   Alte măsuri propuse pentru dimininuarea numărului de cazuri de îmbolnăvire de Covid19 sunt:  

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

Performanța, acolo unde ea există, trebuie recunoscută, iar oamenii care o realizează trebuie încurajați să continue să producă, să dezvolte și să progreseze. Cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorului din sistemul financiar – Ziua financiarului,

În cazul producerii unui accident de muncă sau de boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber-profesionistului care practică activitate în sectorul justiției se stabilesc în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat. Prevederea prin care se completează art. 14 din Legea nr.756/1999  este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021.   Indemnizația se achită pentru 20 de zile calendaristice calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă de către liber-profesionistul care practică activitate în sectorul justiției,

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

În Convenția colectivă la nivel de ramură pentru anii 2017-2020 negociată între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură au fost operate modificări, aceasta fiind extinsă și pentru perioada anilor 2021-2025. Acordul adițional nr. 2 cu privire la modificările și completările Convenției respective a fost publicat în Monitorul Oficial din 5 martie curent.   Astfel, Convenția prevede că, în caz de reorganizare, schimbare a tipului de proprietate sau a proprietarului entității urmează a fi respectat dreptul salariaților la informare și consultare.