La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Vineri, 31.01.2014, expiră termenul de prezentare a dărilor de seamă privind Impozitul pe venit (IRV 09, IAL 09, IAS 09, INR 09) şi a Dării de seamă privind Impozitul pe venit al notarului privat (CNOTAR),TVA (TVA 12), Accize (ACZ 09), Taxele locale (TL13), Taxele pentru resursele naturale (TA08, TMU 06, TPG 06, TEG06, TSPC 06, TCPA 06, TL 06), Impozitul pe bunurile imobiliare (BIJ-1 se completează de proprietarii bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă din localităţile rurale, proprietarii bunurilor cu destinaţie agricolă şi proprietarii altor bunuri care nu au fost evaluate la situaţia de 01.01.2011 de organele cadastrale), Prime de asigurare medicală (MED 08), Taxele rutiere (TAP07, TAOR 07, TDL 07, TCM 07, ATRI 07) şi alte taxe (PSV, TTM).

Impozitele compun resursa financiară fundamentală a statului şi este cea mai veche în ordinea apariţiei veniturilor publice. Respectivele resurse reprezintă prelevarea unei părţi din veniturile sau averea cetățenilor la dispoziţia statului. Din ele se constituie mijloacele financiare care acoperă cheltuielile publice.

Cele mai mari ţări ale lumii nu sunt încântate de practicile fiscale ale marilor concerne şi vor să le pună la plată. Iată care sunt planurile în acest sens. Apple, Starbucks sau Volkswagen — companii multinaţionale cu greutate, care nu de puţine ori încearcă să îşi şteargă urmele, când în joc sunt avantaje la plata impozitelor. Acest lucru se întâmplă legal şi se numeşte «evitarea taxelor». (tax avoidance). La data de 19 iulie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică va prezenta un plan de combatere a subterfugiilor fiscale practicate de marile concerne pe care ar urma să-l pună în practică statele din grupul G20 (cele mai puternic industrializate ţări şi ţările emergente).

Procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale, sunt determinate prin Titlul VII al Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 288 alin. 1) al Codului fiscal (în continuare — CF), taxa locală este o plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Taxele locale, potrivit art. 297 alin.(3) al CF, se aplică, se modifică ori se anulează de către autoritatea administraţiei publice locale concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale. Conform modificărilor şi completărilor realizate în Titlul VII din CF, prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, începînd cu 13 ianuarie 2012, în lista taxelor locale, care pot fi aplicate de către autorităţile deliberative a administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale, este inclusă şi taxa de la posesorii unităţilor de transport (în continuare-taxa).

La iniţiativa Ministerului Economiei, pe parcursul săptămînii trecute au avut loc mai multe şedinţe de informare a agenţilor economici privind avantajele oferite de Acordul de creare a Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană (ZLSAC), relatează MOLDPRES.

Cele mai bine plătite locuri de muncă în România sunt în domeniile inginerie şi producţie (cu un maxim de 30.000 de euro/an), servicii bancare şi financiare (67.000 euro/an), contabilitate şi asigurări (108.000 euro/an), niveluri comparabile cu cele din Cehia, Ungaria sau Turcia.

Centrul de Guvernare Electronica (CGE) a lansat o nouă versiune a portalului www.date.gov.md. Aceasta este conectată la platforma tehnologica deschisă CKAN, care este utilizată pe larg de către guvernele mai multor țări în cadrul inițiativei deschiderii datelor. Potrivit administratorilor, odată cu lansarea noii versiuni a portalului cetățenii vor beneficia de informații publice de interes general cu ajutorul unor instrumente inovative.

Moldova a cumpărat în 2013 peste 1,031 mlrd. m3 de gaze ruseşti, iar a prestat consumatorilor 945,3 mil. Astfel, circa 86 mil. m3 au constituit pierderile tehnice şi comerciale. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referinţă la datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), procurările de gaze s-au redus cu 5,9%, iar consumul – cu 4,5%. Acest fapt se explică prin tarifele mari, care pentru mulţi consumatori au devenit „împovărătoare”.

În scopul înlăturării reglementărilor ce au fost adoptate fără respectarea normelor constituţionale, s-a propus: majorarea cotei accizului de la 2,0 euro/cm3 la 3,5 euro/cm3, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3 pentru benzină şi de peste 2500 cm3 pentru diesel;

Interviu cu Frank Leyman*, Director Relații Internaționale, FEDICT, Belgia, despre agenda de Guvernare electronică belgiană. Ce este FEDICT și ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante inițiative de e-guvernare și ce proiecte a implementat FEDICT?

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au finalizat evaluarea sectorului financiar al Republicii Moldova în cadrul unui program al acestor două instituţii financiare internaţionale. Şedinţa de încheiere a programului a avut loc miercuri la Banca Naţională a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES. Timp de două săptămîni urmau să fie supuse evaluării, în special supravegherea sectorului financiar, guvernarea corporativă, gestionarea situaţiilor de criză, dezvoltarea pieţei de capital.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Totodată, nu este clar care suprafaţă – totală sau comercială a obiectului impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială urmează a fi luată ca bază pentru calcularea acesteia, în circumstanţele în care autorităţile administraţiei publice locale au aprobat cota de impunere, în funcţie de amplasarea şi suprafaţa obiectului de comerţ cu amănuntul? Procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate conform prevederilor titlului VII al Codului fiscal (în continuare – titlul VII). Concomitent, titlul VII determină şi categoria subiecţilor impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a taxelor locale.

Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS) din cadrul Ministerului Finanțelor al Republicii Lituania a lansat un proiect „Locuințe fără taxe”. Scopul proiectului este de a identifica case rezidențiale de lux care nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, precum și construcțiile neautorizate sau incomplete. Pentru implementarea acestui proiect, IFS utilizează informațiile obținute de la Centrul public de creare a registrelor și cooperează cu Inspectoratul de Stat în Construcții și Planificare a Teritoriului și municipalități.

Mulţi contabili continuă să-şi pună această întrebare. Din acest motiv, este oportun să se facă mai multă lumină asupra problemei enunţate în titlu. Pe parcursul a mai mult de 10 ani abordarea legată de această întrebare, prezentă în unele scrisori explicative emise de IFS, pe paginile publicaţiilor periodice, pe paginile manualelor de contabilitate, după părerea mea, este incorectă.

În această activitate agentul economic „X” apare ca prestator de servicii de intermediere între comercianţii care expun ofertele respective şi persoanele fizice, contra unei remuneraţii (comision/voucher), achitate prin intermediul terminalelor sau intermediul instituţiilor bancare, în temeiul cărora ulterior persoanele fizice pot procura mărfurile/ beneficia de serviciile expuse cu reducere de preţ. În legătură cu schimbările din anul 2013 la taxele locale, realizate prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.03.2013 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială”, solicităm să vă expuneţi asupra faptului dacă pentru genul respectiv de activitate urmează a se calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială?

În mare parte activitatea întreprinderii ţine de comercializarea producţiei nominalizate prin intermediul decontărilor fără numerar. Doar într-un număr mic de operaţiuni este folosit aparatul de casă, în special pentru achitarea de către persoanele fizice a producţiei procurate şi a apei furnizate de întreprindere din sondele arteziene către consumatori. În acest sens, întrebarea este dacă întreprinderea are obligaţia să achite, în conformitate cu Titlul VII al Codului fiscal al RM, taxa locală pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestări servicii, în condiţiile în care nu dispune de unităţi comerciale stradale, cum ar fi: chioşcuri, gherete, frigidere, tonete, tarabe, unităţile de transport specializat.

Italia şi Spania vor să-şi stimuleze economiile încă nerefăcute după criza datoriilor prin reforme majore ale sistemelor fiscale. Italia vrea să le dea angajaţilor cu venituri mici mai mulţi bani pentru consum, iar Spania speră să stimuleze angajările prin reducerea cu 75% a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Planul de reformă economică prezentat de noul premier al Italiei Matteo Renzi cuprinde reducerea cu 10 miliarde euro a impozitelor pe forţa de muncă şi alte tăieri de taxe pentru companii însumând 2,4 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia a atins un nou maxim în ianuarie, de aproape 13%.

Cea mai mică rată a şomajului în rândul ţărilor din Uniunea Europeană s-a înregistrat la sfârşitul anului 2013 în Austria, unde numai 4,8% din cetăţeni nu aveau un loc de muncă, conform celor mai recente date Eurostat. În Austria sunt vacante în momentul de faţă 35.620 de JOBURI pentru cetăţenii din alte state UE, inclusiv români, potrivit portalului Eures, al Comisiei Europene.