Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Pentru cazurile în care administratorul entității este și unicul fondator, precum și pentru întreprinzătorul individual, care nu sunt stabiliți în calitate de angajați și efectuează  transport rutier de persoane în regim de taxi, în darea de seamă (Forma TAXI18) urmează să se reflecte numele, prenumele acestora, iar în rubricile ce vizează obligația aferentă impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și primelor de asigurare  obligatorie de asistență medicală urmează să reflecte indicatorul „0” (zero).   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea anexei nr.2 la Ordinul nr.154/2018, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma TAXI18)

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

Guvernul urmează să lanseze realizarea unui Program-pilot ce prevede crearea în cadrul unor misiuni diplomatice, oficii consulare și autorități ale administrației publice locale (APL) de nivel întâi a Centrelor unificate de prestare a serviciilor (Program-pilot CUPS).   CUPS vor fi puncte unice de acces de depunere a cererilor de prestare a serviciilor publice și de recepționare a rezultatului prestării, instituite ca subdiviziuni interne ce intra în contact cu beneficiarii serviciilor publice (front office) la nivelul autorităților APL de nivelul I (primarii) sau al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale RM, pentru serviciile publice prestate de autoritățile administrației publice centrale.

În primele 10 luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2004,9 mil., în descreștere cu 12,6% comparativ cu perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică. În luna octombrie 2020 exporturile au constituit $249,4  mil., fiind cu 17,5% mai mari decât în luna septembrie și cu 7,1% mai puțin comparativ cu luna octombrie 2019.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1537,2 mil., fiind în scădere cu 5,7% față de ianuarie-octombrie 2019, influențând diminuarea per total exporturi cu 4,0%. Reexporturile de mărfuri străine s-au cifrat la $467,7 mil. ceea ce este cu 29,6% mai puțin decât în primele 10 luni ale anului precedent,

Mâine, 1 martie 2019, vor ieși de sub tipar două ediții ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova. În nr. 66-75 va fi publicat Codul civil în redacție nouă și Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, iar în nr. 76-85 vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Decret pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare al sistemului electroenergetic (în valoare de 55 milioane USD) (nr. 1106-VIII, 22 februarie 2019).

În Moldova vor fi create Registrul electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor și Registrul electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, ambele ținute de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).   Crearea acestora este prevăzută în proiectul legii cu privire la completarea și modificarea unor acte legislative, votată de Parlament cu 57 de voturi în lectura a doua astăzi, 7 octombrie 2021.

Pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate pot fi concediaţi salariaţii care s-au aflat în starea respectivă la locul de muncă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la răspunderea juridică a salariatului pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică. Starea de ebrietate poate fi confirmată numai prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariatului, alte probe fiind inadmisibile.

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Legea nr.198 din 20 noiembrie 2020 privind fondurile de pensii facultative, ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative (Fond) ca parte a sistemului de asigurare facultativă pe baza economiilor individuale capitalizate, cerințele privind organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratorii Fondurilor, normele aplicabile depozitarilor, precum și competențele de supraveghere a acestor entități atribuite Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).   Potrivit legii, Fondul se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției.

Procesul contravențional este activitatea desfășurată de autoritatea competentă, cu participarea părților şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligații, având ca scop constatarea contravenției, examinarea şi soluționarea cauzei contravenționale, constatarea cauzelor şi condițiilor care au contribuit la săvârșirea contravenției.

Conform prevederilor art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul Fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare și realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. Astfel, în cadrul sistemului „e-Factura” s-a implementat funcționalul e validare și afișare a datelor privind procesul de insolvabilitate în care se află Furnizorul și/sau Cumpărătorul și/sau Transportatorul.

Cum trebuie de prezentat darea de seamă fiscală în situaţia în care contribuabilul a atacat decizia consiliului local prin care s-a majorat taxa pentru parcare, iar în final i-a fost respinsă cererea de chemare în judecată, cu toate că pe parcursul examinării cererii de chemare în judecată a fost emisă măsură de asigurare prin care s-a dispus suspendarea deciziei consiliului local? Taxa pentru parcare este o taxă locală stabilită la art. 289 alin. (2) lit. j) din CF. Conform alin. (3) al articolului, taxele locale enumerate la alin. (2) se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale.

În cadrul ședinței Guvernului RM din 6 iulie 2022 au fost aprobate Normele metodologice privind modul de atribuire a contractelor de achiziții sectoriale/ acordurilor-cadru în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale (în continuare – Norme), acestea fiind elaborate în scopul stabilirii cadrului general de desfășurare a procedurilor de achiziții sectoriale, precum și îndrumarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele

În cadrul controlului fiscal efectuat la SRL X, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit încălcarea prevederilor art.8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care prevăd că contribuabilul este obligat să achite la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

Procedurile de achiziții publice pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale vor fi desfășurate în mod centralizat de către autoritățile centrale de achiziții. În Monitorul Oficial din 7 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29 aprilie 2021 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziții.   Aceste autorități vor fi create prin hotărâre de Guvern sau prin decizie APL de nivelul al doilea, cu aprobarea actelor de constituire privind modul de funcționare, a structurii, statelor de personal și cu stabilirea surselor de finanțare.

În pofida faptului că sistemul prin care contribuabilii au obținut posibilitatea accesului individual la serviciile fiscale electronice și repartizarea acestuia către persoanele responsabile din cadrul entității conform proceselor de business interne, a fost lansat în anul 2020, unii contribuabili solicită suportul până în prezent. În continuare, pe etape, vom explica procedura și cadrul normativ privind obținerea, gestionarea și setarea accesului în cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” (în continuare - CPC).   1. Obținerea accesului la toate serviciile fiscale electronice de către administratorul entității

PP „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește persoanelor care au obligația să se asigure în mod individual în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală că prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) în sumă fixă pentru anul 2021 poate fi achitată cu reduceri de 50%, 60% sau 75% (în funcție de categoria contribuabilului) din valoarea integrală a primei de asigurare (4056 lei) până la 31 martie inclusiv. Dreptul la reduceri este oferit:   fondatorilor întreprinderilor individuale, deţinătorilor de patentă, arendaşilor, arendatorilor, altor cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova. Aceștia vor achita 2028 de lei, beneficiind de reducere cu 50% din PAM;