În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

În conformitate cu prevederile art.33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat.  

La întreprinderea noastră un contabil este angajat, prin cumul, de cinci ani, trei din ei a fost în concediu de maternitate. Concediu de odihnă nu i s-a oferit niciodată. Suntem în drept să efectuam calcularea şi achitarea compensaţiei pentru concediul nefolosit pentru perioada de cinci ani?

Zilele de 30 aprilie (marți), de 10 mai (vineri) și de 26 august (luni) din anul 2019 vor fi zile libere. Acestea vor fi recuperate în zilele de sâmbătă din 13 aprilie, 18 mai și, respectiv, 17 august 2019. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi balanța timpului de muncă pentru anul 2019.

Prin Ordinul preşedintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 118-A din 04.09.2018 a fost aprobat Clasificatorul motivelor eliberării din câmpul muncii (Clasificator), care a fost publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 347-357 din 14.09.2018.

Gospodărirea Țărănească (GȚ) a angajat muncitori zilieri pentru efectuarea unor lucrări. Va fi obligată GȚ să completeze și să prezinte Informația privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19)?

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.

Cum va fi confirmat stagiul de cotizare la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă după abrogarea necesităţii de completare a carnetului de muncă (începând cu 01.01.2019), în condiţiile în care mărimea indemnizaţiei pentru concediul medical depinde de stagiul de cotizare realizat de către fiecare angajat care s-a aflat în incapacitate temporară de muncă?

Este în drept angajatul întreprinderii să beneficieze de scutirea personală a soției, în condițiile în care aceasta, înainte de a pleca în concediu de îngrijire a copilului, a fost angajata unui rezident al parcului pentru tehnologia informației?

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul agriculturii. În luna iulie începe recoltarea fructelor de piersici și a legumelor. Pentru a reuși recoltarea în termini optimi, vom încadra personal suplimentar pentru aceste lucrări — zilieri. Începând cu luna aprilie curent, faptul despre angajarea/eliberarea personalului întreprinderii se declară în termen de 10 zile prin formularul IRM19. Cum urmează să procedăm în cazul declarării acestor persoana, dacă: – nu avem un contract de muncă încheiat; – unele persoane lucrează de la o zi până la câteva zile sau ocazional, în decursul lunii?

Începând cu 1 ianuarie 2018, plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt obligaţi să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale, Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 152 din 22 decembrie 2017.

Persoana fizică a fost angajată prin contract individual de muncă la 1 martie 2018, iar la 15 septembrie 2018 a suferit un accident de muncă. Angajatul a prezentat un certificat medical pentru 45 zile calendaristice. La data producerii riscului asigurat, stagiul de cotizare a persoanei a constituit doar 6 luni. Are persoana dată dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul asigurat este mai mic de 9 luni, în ce mărime şi pentru care perioadă poate fi achitată indemnizaţia respectivă?

În contextul întrebărilor care continuă să parvină de la contabili cu privire la corelaţia dintre categoriile persoanelor asigurate declarate şi prestaţiile de asigurări sociale, oferim explicaţii la unele aspecte ce apar la completarea Darii de seamă IPC 18, în special în cazurile de activitate cu program parţial de muncă la o altă întreprindere a persoanelor aflate în concediul de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani sau de activitate a acestora pe bază de contract de prestare a serviciilor. Persoana „X”, aflându-se în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani la locul de muncă de bază, a decis să se angajeze prin cumul, cu program parţial, la o nouă întreprindere,