Peste 363 de mii de cetăţeni moldoveni au traversat frontiera prin punctele de trecere situate la hotar cu România şi Aeroportul Internaţional Chişinău, cu paşapoarte biometrice în cele 9 luni, de când Republica Moldova a obţinut regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, transmite IPN.

„După ce din țară a fost scos un volum atît de mare de valută forte, leul se depreciază, iar ulterior crește rata inflației. Acest impact al diferenței cursului valutar asupra inflației experții de la IDIS Viitorul au încercat să-l înțeleagă încă în anul 2006, însă atunci noi ne confruntam cu altă problemă (valuta se aprecia) și noi calculam dacă aceasta nu va provoca micșorarea prețurilor. În prezent, această legătură este mult mai puternică. Deprecierea leului cu 1% va cauza o creștere a ratei inflației cu 0,5%-0,6%. Acest al doilea proces rămîne în urmă cu 2-3 luni, iar aceasta înseamnă că la sfîrșitul anului curent rata inflației va de cel puțin 20-22%”, a declarat ex-președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, în cadrul ședinței clubului de presă „Rezonanța socială”, informează NOI.md.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate. Concomitent, a fost anulat un document similar din anul 2004, relatează NOI.md.

Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în prima şi a doua lectură, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei, la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de.lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic decât cel estimat pentru anul curent. Se estimează că până la finele anului 2013, politica bugetar – fiscală va rămâne una prudentă, iar deficitul bugetar nu va depăşi 2,35% în PIB. Cea mai mare parte, 66,5 la sută, a deficitului bugetului de stat pentru 2014 reprezintă cheltuielile pentru proiectele finanţate din surse externe.

Deputați din Parlamentul Republicii Moldova și parlamentari din Serbia, Suedia, România, Ucraina, Georgia, Finlanda, Marea Britanie participă la seminarul regional „Rolul Parlamentului în combaterea corupției” care se desfăşoară în zilele de 18 – 19 noiembrie 2013 la Chişinău. Principalele subiecte vizează legislația anticorupție, conflictele de interese și imunitatea demnitarilor, rolul auditului în lupta cu corupția, cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, finanțarea partidelor.

Proprietarii de maşini cu destinaţie dublă, pentru transportul de pasageri şi de mărfuri, ar putea supuşi unei singure impozitări, de la 1 ianuarie 2014. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat azi de Parlament, în prima lectură. În prezent, unităţile de transport mixte sunt impozitate dublu.

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European nu au reuşit să ajungă la un acord asupra bugetului UE pentru 2015 luni, termenul-limită pentru lansarea unui nou proiect de buget, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Comisiei pentru Buget din cadrul PE.

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, a semnat astăzi o dispoziţie cu privire la convocarea Legislativului în sesiunea ordinară de toamnă, începînd cu data de 8 septembrie 2014, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului.

Parlamentul European (PE) a cerut măsuri mai puternice de combatere a şomajului în rândul tinerilor, propunând chiar finanţare UE mai mare, în viitoarele bugete, pentru programele care creează locuri de muncă, se arată într-un comunicat transmis, joi, agenţiei MEDIAFAX. Parlamentul European a cerut măsuri mai puternice de combatere a şomajului în rândul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii şi salarii decente, în rezoluţia aprobată joi, dar şi ca finanţarea UE pentru programele care creează locuri de muncă să fie crescută în viitoarele bugete.

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ar putea creşte pînă la 15 mii de lei. Discuţii la acest subiect au avut loc în şedinţa de miercuri a membrilor Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe. Potrivit agenţiei «Infotag», deputaţii i-au audiat pe reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), ai Ministerului Finanţelor şi ai Asociaţiei Băncilor din Moldova, în vederea elaborării proiectului de lege respectiv.

În prezent, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) lucrează asupra elaborării legii privind principiile de subvenționare în sectorul agricol. Directorul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, Petru Maleru, a spus că principala problemă, menționată și în Raportul auditului Curții de Conturi privind procesul de subvenționare în 2013, prezentat luni, a fost cea legată de faptul că Regulamentul de subvenționare se elaborează pe un singur an, AIPA fiind, practic, în incapacitate de a da un semnal clar investitorilor și potențialilor investitori privind suportul din partea statului, pe care pot conta.

Președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanțe, Veaceslav Ioniță, susține că deputații discută, pe moment, despre elaborarea unui proiect de lege care să prevadă obligativitatea ca proprietarii să-și asigure locuințele contra dezastrelor naturale.

După diminuarea debutată la începutul anului și continuată în mod stabil timp de jumătate de an, în ultimele 3 luni rata dobânzii cerută de bănci pentru creditele noi acordate în lei s-a majorat cu aproape un punct procentual. Rata medie ponderată a dobânzii pentru creditele acordate de bănci în luna septembrie curent în valută a constituit 7,61%. Pe parcursul anului 2014 rata la creditele în valută nu a avut mari fluctuații, încadrându-se într-o bandă nu mai mare de un punct procentual, între 7,4-8,4%.

Deputații și instituțiile financiare au găsit o metodă prin care ar putea să ieftinească creditele pentru populație. Aceasta ține de atragerea a cât mai multe depozite la bănci prin majorarea Fondului de garantare a acestora. Astfel, în cazul în care o bancă va da faliment, despăgubirile pentru fiecare deponent vor fi de 15 mii de lei şi nu de 6 mii ca în prezent.

Stimaţi contribuabili! Vă informăm că a demarat perioada depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit („CET08”), care urmează a fi prezentată la oficiul fiscal nu mai tîrziu de 31 martie curent. Corespunzător art. 83 din Codul Fiscal al RM — obligaţiunea de prezentare a declaraţiei menţionate o au persoanele fizice care:

La Chișinău, în cadrul unei întruniri de afaceri, 75 de reprezentanți ai businessului au fost familiarizați cu posibilitățile de comerț cu parteneri din Canada. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova împreună cu Ambasada Canadei în România şi World Trade Center Bucureşti, cu scopul de a contribui la intensificarea relațiilor comercial-economice moldo-canadiene. În deschiderea manifestării, Tudor Olaru, vicepreședinte al CCI a Moldovei, a accentuat relevanța întrunirii de afaceri, îndeosebi în contextul când identificarea noilor pieţe de desfacere pentru produsele moldoveneşti a devenit o prioritate.

Un șir de modificări au fost operate la Legea instituțiilor financiare, după ce Guvernul și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului. Premierul Iurie Leancă a declarat astăzi, în plenul Legislativului, că aceste modificări sunt foarte importante pentru sectorul bancar din Moldova și nu pot fi amânate.

„Banii depuși de cetățeni în băncile din Republica Moldova se duc cu totul în altă direcție, decât în economia reală. Banii ajung la persoanele care controlează instituțiile bancare”, spune fostul Premier, Ion Sturza.

Impozitul unic în agricultură (IUA), de 294 ruble ($22), introdus în Transnistria din 2004, va continua să fie aplicat, potrivit unui proiect de lege aprobat în prima lectură miercuri, spre sfârșitul sesiunii de primăvară-vară a Sovietului Suprem (SS) al autoproclamatei RMN. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, IUA a fost introdus pentru susţinerea ramurii în perioada de criză şi a înlocuit trei tipuri de taxe pentru ţărani – impozitul funciar, impozitul unic în agricultură şi impozitul pentru întreţinerea fondului locativ.

Vameşii vor fi obligaţi să elibereze mărfurile importatorilor, chiar dacă vor exista divergenţe între cele două părţi, privind valoarea produselor. În schimb, agenţii economici vor trebui să prezinte, în decurs de 30 de zile, acte care să confirme valoarea în vamă. O iniţiativă legislativă în acest sens, semnată de Valeriu Guma, a fost examinată azi în Parlament. Iniţiativa legislativă prevede că, "în cazul în care organul vamal dispune amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul este în drept să ridice mărfurile dacă depune la bugetul de stat o garanţie care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective". Garanţia reprezintă diferenţa dintre valoarea declarată de organul vamal şi cea declarată de importator.