Subvențiile și indemnizațiile acordate pentru promovarea angajării șomerilor de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar putea fi considerate venituri neimpozabile, fiind propusă completarea în acest sens art. 20 din Codul fiscal (Surse de venit neimpozabile).   Autoritățile propun pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul acestuia fiind eliminarea lacunelor constatate în procesul implementării Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Cheltuielile unității suportate pentru organizarea și realizarea învățământului dual sunt pasibile de compensare din bugetul de stat, în proporție de cel mult 50% din cheltuielile admise pentru compensare, în conformitate cu actele normative ce urmează a fi elaborate de Guvern, prevede Legea nr. 110 din 21 aprilie 2022 cu privire la învățământul dual, ce reglementează condițiile și caracteristicile desfășurării acestui tip de învățământ care a fost publicată în Monitorul Oficial din 20 mai curent.   Amintim că învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional-tehnic, ce implică instruirea teoretică realizată la instituția de învățământ profesional-tehnic și instruirea practică, ce are loc

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Executivul, în ședința stabilită pentru 9 martie curent, intenționează să aprobe proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.   Astfel, se preconizează că, începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

Ieri, 5 octombrie 2021, în ședința extraordinară a Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)  a fost aprobată majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2,0%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5% la sută, iar creditele overnight – 7,5%.   Potrivit comunicatului BNM, regulatorul continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare.

Proiectul de lege ce prevede indexarea diferențiată a pensiilor pentru asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii, a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 9 martie cu 78 de voturi.   Astfel, prin derogare de la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în luna aprilie curent coeficientul de indexare să fie aplicat doar părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022, care constituie 9900 lei.

La 12 ianuarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 415 din 22 decembrie 2023 pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației. Astfel, a fost completată lista activităților permise a fi desfășurate în cadrul parcului pentru tehnologia

Prețurile medii de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 22,16%, inclusiv la produse alimentare – cu 27,04%, mărfuri nealimentare – cu 17,99% și la servicii prestate populaţiei – cu 21,35%, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Totodată, preţurile medii de consum în luna martie 2022 faţă de luna februarie curent s-au majorat cu 4,06% (în perioada similară a anului precedent – cu 0,96%), fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 4,62%, la mărfurile nealimentare – cu 3,67% și la serviciile prestate populației – cu 3,84%.

Cuantumul compensării diferenței de preț în urma majorării tarifelor reglementate la energia termică (inclusiv pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere) pentru fiecare consumator casnic pentru perioada 1 ianuarie 2022-31 martie 2022 se calculează în mărime de 80% din diferenţa dintre mărimea tarifului nou-stabilit la energie termică şi mărimea tarifului reglementat pentru luna octombrie 2021, înmulţită la volumul energiei termice consumate efectiv în limita de până la 1,5 Gcal (inclusiv) lunar.   Proiectul ordinului cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea cheltuielilor, legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

În anul 2021 cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, fiind în creștere cu 8,9% față de nivelul anului 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, autoritatea precizează că, în termeni reali, cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, populaţia a cheltuit în medie cu 3,6% mai mult comparativ cu anul 2020.   În funcţie de mediul de reşedinţă, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt cu 1317,4 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.  

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Calcularea costului unitar al produselor agricole și activelor biologice adiționale este necesară pentru determinarea eficienței unor sectoare/subsectoare distincte, argumentarea prețurilor de comercializare a produselor agricole, precum și pentru determinarea rezultatului financiar și calcularea obligațiilor conform legislației fiscale în vigoare.

Care autorități sunt în drept să efectueze controlul corectitudinii formării prețurilor la medicamente și alte produse farmaceutice și parafarmaceutice la agenții economici care comercializează/ distribuie medicamente și alte produse farmaceutice? Care sunt acțiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în acest caz?

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

Angajatorul este obligat să informeze periodic, dar nu mai rar decât o dată în 2 ani (cel târziu în primul semestru al anului următor celui de gestiune), salariaţii şi/sau reprezentanţii salariaţilor cu privire la remuneraţia medie pe categorie de salariaţi sau de funcţii, defalcată în funcție de gen. Totodată, principiul plată egală se aplică fiecărei componente a salariului de bază, a salariului suplimentar şi alte plăti de stimulare şi compensare. Aceste prevederi ar putea suplini atât  Codul muncii, cât și Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității, dar și Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei si bărbați.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.