Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Sunt scutite de accize distilatele obținute pe bază de vin, produse în Republica Moldova, utilizate în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri? În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (61) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din CF nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000, sunt scutite de accize distilatele obținute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), produse în Republica Moldova, la scoaterea din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri, conform modului stabilit de Guvern.

În trimestrul II al anului curent Produsul intern brut (PIB), în serie brută, a constituit 44166 mil. lei și este în creștere cu 5,2% față de trimestrul II 2017, informează Biroul Național de Statistică.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a prezentat evoluțiile înregistrate în sectorul agricol, extinderea activității investitorilor străini în unele ramuri relativ noi ale industriei, cum este industria automotive, de creștere a cererii interne și externe pentru produse industriale naționale, datorată inclusiv deschiderii piețelor externe, valorificării acordurilor de cooperare economică internațională au contribuit la creșterea producției industriale.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Partea II Partea I Procesul de elaborare a actelor privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Pentru a deveni operator de date cu caracter personal, este nevoie de efectuat următoarele etape consecutive:

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

În anul 2017, ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale, se constată proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” în contextul analizei structurii PIB după resurse. Suplimentar, în nota informativă la proiect se spune că structura și destinația cheltuielilor publice urmează a fi adaptată, pe termen mediu, la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Compania din Republica Moldova, specializată în elaborarea programelor IT și prelucrarea informației, a livrat un program IT unei persoane juridice rezidente din Republica Macedonia fără a fi transmise drepturile exclusive asupra acestuia. La momentul de primire a plății aferente produsului livrat, de către compania din Republica Moldova a fost prezentat certificatul de rezidență întru aplicarea prevederilor Convenției de evitare a dublei impuneri. De către partenerul nostru din străinătate plata aferentă produsului IT livrat a fost calificată ca royalty și a fost reținut un impozit în mărime de 10% în baza Convenției.

Certificatul valoric (numit și certificat /voucher cadou) este emis de comercianți în scopul promovării vânzărilor și poate fi utilizat pentru achiziționarea de diferite produse oferite spre vânzare de aceștia. Potrivit art. 93 alin. (3) din Codul fiscal (CF), livrarea de mărfuri este definită ca transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală,

La doar câteva zile de la aprobarea modificărilor în legislaţia cu privire la obţinerea permisului de utilizare a denumirii statului în denumirea companiilor, produselor şi serviciilor, a avut loc şedinţa Comisiei pentru examinarea cererilor privind acordarea permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca de produs şi/sau serviciu, precum şi în desenul sau modelul industrial. Orice produs care se asociază cu țara trebuie să fie de cea mai înaltă calitate.

Întreprinderea deține o pagina web, prin care potențialii clienți pot să facă cunoștință cu gama produselor și prețurilor acestora, însă fără a avea posibilitatea de a achita on-line pentru mărfurile cumpărate. Posibilitatea efectuării plății pentru marfă există doar în incinta magazinului întreprinderii. Potrivit deciziei Consiliului local taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii este stabilită atât pentru magazine tradiționale cât și pentru magazine on-line. Luând în considerare că pagina web are doar caracter informativ și clienții nu au posibilitatea de a achita taxa on-line, întreprinderea este obligată să achită taxa pentru ambele magazine?

Context O companie de construcții realizează un proiect rezidențial într-o zonă care nu este conectată la rețeaua de electricitate. Pentru a avea acces la aceasta, compania urmează să construiască o stație electrică, urmând ca ea să fie transferată întreprinderii responsabile de furnizare a energiei electrice.

Producătorul de produse de panificație înscrie în factura fiscală, boxa 10. 9 prețul de livrare a produsului care nu este social important (pâine feliată și ambalată). Suntem în drept să nu ţinem cont de prețul indicat în boxa 10.9, pentru a forma prețul de realizare corect? Luăm în considerare că producătorul indicat încalcă prevederile Hotărârii Guvernului Nr. 774 din 20.06.2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, conform căreie pâinea feliată și ambalată nu este produs social important.

Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menționat reţin un impozit în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.