Tinerii cu vârsta de până în 24 de ani fără un loc de muncă ar putea fi împinși să lucreze fără a primi salariu timp de un an. Această strategie de a reduce șomajul ar putea fi aplicată în Grecia, după ce o propunere în acest sens a fost făcută de Centrul pentru Planificare și Cercetare Economică.

Rezervele oficiale ale Băncii Naţionale a Moldovei s-au redus în martie cu 12,86 mil. dolari faţă de luna precedentă şi au însumat 2,73 mld. de dolari. Reducerea a fost influenţată cel mai mult de plăţile aferente serviciului datoriei externe care au constituit aproape zece mil. de dolari. Cea mai mare parte din rezervele valutare este păstrată în valori mobiliare — 1,75 mld. de dolari şi sub formă de depozite — 974 mil. de dolari.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi, reprezentând 3,5% din total, iar o revenire a numărului de locuri de muncă la nivelul anterior crizei pare puţin probabilă, în pofida recuperării economice din regiune. Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

În 2014 Moldova trebuie să se pregătească pentru o diminuare a creşterii economice de 2%, însă în anii 2015-2017 se va stabiliza la 4-4,5%. Despre aceasta a anunţat miercuri la Chişinău directorul de ţară al Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Ucraina şi Moldova, Qimiao Fan. Potrivit agenţiei «Infotag», el a spus că, indiferent de majorarea record a PIB-ului în 2013 cu 8,9%, care a fost obţinut în mare parte datorită recoltei bune şi a consumului în creştere, prognoza diminuării creşterii economice este condiționată de dificultăţile din comerţul extern şi de încetinirea prognozată a dezvoltării agriculturii.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Calitatea portofoliului de credite pe sectorul bancar s-a înrăutăţi relativ, ponderea creditelor neperformante a urcat în luna februarie la 13,1 la sută din total credite, faţă de 11,8 la sută în luna precedentă, informează MOLDPRES cu referinţă la date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) date astăzi publicităţii.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Executivul a aprobat Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020. Măsurile propuse vin să promoveze producerea energiei electrice în baza surselor eoliene, modernizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică şi a centralelor cu sistem de co-generare etc. Un alt obiectiv este conectarea sistemului electroenergetic al ţării la sistemul ENTSO-E, care va facilita accesul la mijloacele de echilibrare ce vor asigura rezerva de capacitate pentru producerea intermitentă de energie electrică în baza surselor eoliene.

Raportul auditului conformităţii privind utilizarea mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului public de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi unele inspectorate fiscale de stat teritoriale pe anul 2013a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 24 iulie 2014.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Legea menționată este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

Europa este pregătită să devină următoarea superputere economică în deceniul 2020-2030, consideră analiştii economici europeni, care prezintă ca atuuri restructurarea masivă care are loc în zona euro, uniunea bancară care se pregăteşte şi apropierea politică a statelor din zonă.

Factorul principal în fenomenul insolvabilității este responsabilitatea față de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum și de Comitetul creditorilor.

Apple ar putea plăti daune de până la 840 milioane de dolari ca urmare a disputelor cu autorităţile statale şi consumatorii din SUA privind înţelegerile încheiate de companie cu publisherii din zona cărţilor în format electronic. Autorităţile statale şi consumatorii care au acţionat în justiţie Apple cu privire la preţurile practicate în domeniul cărţilor electronice au solicitat iniţial daune de 280 milioane de dolari şi au cerut recent instanţei federale din Manhattan să admită triplarea sumei, potrivit Bloomberg.

Comisia Europeană a propus ca fondul de rezervă de 40 mld. euro actualmente destinat susţinerii balanţei de plăţi a statelor UE nemembre ale zonei euro să fie pur şi simplu convertit într-un fond de rezervă destinat recapitalizării băncilor din aceste state.

Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, proiectul Legii cu privire la administratorii autorizați, propus de Ministerul Justiției. Proiectul instituie un mecanism clar de activitate şi supraveghere a administratorilor insolvabilităţii. Inițiativa derivă din Planul de Acţiuni pentru realizarea Strategiei de reformă a justiţiei pentru anii 2011-2016.

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor nu sprijină proiectul guvernului de majorare a contribuțiilor achitate de angajați la fondul de asigurări în medicină pentru anul 2014. Anunțul a fost făcut în cadrul dezbaterilor publice asupra politicii bugetar-fiscale. Potrivit agenției ”INFOTAG”, președintele Uniunii Republicane a Asociațiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari a fost de părere că, asemenea măsuri vor avea drept rezultat ”consolidarea businessului ilegal, iar statul nu va câștiga nimic”.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

La 30 octombrie 2013, în incinta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a avut loc o ședință de lucru comună, cu participarea angajaților IFPS şi ai reprezentanților Inspecției Financiare.