În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

În Monitorul Oficial din 1 august 2014, a fost publicat Ordinul nr. 105 din 16.07.2014 conform căruia au fost operate completări în Ordinul ministrului finanţelor nr.188 din 26 decembrie 2013 „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2014”. Aceste completări au fost făcute în scopul asigurării concordanţei Modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional cu modificările introduse în Clasificaţia bugetară şi unele acte legislative şi normative care au intrat în vigoare începînd cu anul 2014.

Persoanele fizice vor avea posibilitatea să plătească cu cardul, prin Trezorerie, toate impozitele şi taxele administrate de către Fisc, primării şi alte instituţii publice, comisioanele tranzacţiilor fiind suportate de bugetul de stat, fără ca acestea să depăşească 0,3% din valoarea tranzacţiei. «Trezoreria Statului va fi autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar şi va presta acest serviciu pentru toate instituţiile publice, astfel încât toţi contribuabilii persoane fizice care deţin carduri aparţinând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), să-şi poată achita printr-un punct unic toate impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii», potrivit unei propuneri incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Perspectivele pentru majoritatea economiilor avansate se stabilizează, deşi Germania şi Japonia arată semne de încetinire, potrivit unui raport publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. Indicatorul compozit CLI calculat de OECD pentru cele 33 de state membre ale organizaţiei s-a menţinut în iunie la 100,5 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte.

Dacă e să ne referim, în general, la aprecierea obligaţiilor aferente T.V.A., din start trebuie de menţionat că, partea socială, potrivit Legii privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007 (Monitorul Oficial nr. 127-130/548 din 17.08.2007), reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu T.V.A. îl constituie livrarea mărfurilor şi serviciilor de către subiecţii impunerii, care reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova.

În conformitate cu art. 103 alin. (1) pct. 24) din Codul fiscal, livrarea autoturismele şi a altor autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324 870331, 870332, 870333) se efectuează fară aplicarea T.V.A…

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna mai 20141 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în mai 2014 faţă de aprilie 2014 a constituit 100,1%, iar faţă de mai 2013 – 104,7% (informativ: în mai 2013 faţă de aprilie 2013 IPC a marcat 101,2% şi faţă de mai 2012 – 105,7%).

Cu toate că, pentru bătrâni, prezența în familie a unei persoane mai tinere ar fi un sprijin pentru greutățile care însoțesc vârsta înaintată, se pare că nu la fel stau lucrurile atunci când vine vorba de cât se câștigă în mediu pe o persoană și cât se cheltuiește în mediu pe o persoană. 560 de mii de persoane vârstnice (cu vârsta de 60 de ani și mai mult) locuiesc în Moldova, sau 15% din numărul total de persoane cu trai stabil în țară, după datele Biroului Național de Statistică pentru situația de la 1 ianuarie 2014.

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil, care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul fiscal. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art. 104 lit. a) din Codul menţionat. În același timp, în conformitate cu alineatul (3) al art. 117 din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor când este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate următoarele condiţii:

Conform art. 102 alin. (1) Cod fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi potrivit art. 112 li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activităţii de întreprinzător. În baza art. 93 pct. 6) Cod fiscal, livrare impozabilă este livrarea de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare sînt persoanele uridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care sunt roprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, precum şi deţinătorii drepturilor de posesie şi/sau de folosinţă asupra obiectelor destinate amplasării publicităţii exterioare, ai căror proprietari sunt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale — persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

La categoria mărfurilor accizabile se atribuie: icre (caviar) şi înlocuitori de icre;bere fabricată din malţ;vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizante;

În conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrare mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova constituie obiectul impunerii cu T.V.A. Potrivit art. 93 p. 3) și p. 6) din Codul fiscal, livrare de mărfuri impozabilă cu T.V.A. reprezintă transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora, excepţie făcînd livrările scutite de T.V.A.

Conform art. 116 alin. (1) Codul fiscal „dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.”. Cum se trece în cont T.V.A.-ul, în cazul în care datoria devine compromisă? Pentru asigurarea evidenţei corecte a obligaţiilor privind T.V.A., în care registru şi boxă a Declaraţiei privind T.V.A. urmează a fi reflectată?

Guvernul german va dezbate şi va aproba, în august, un pachet legislativ având ca scop înăsprirea măsurilor la adresa cetăţenilor UE care comit «abuzuri» la sistemul de beneficii sociale, potrivit unor surse guvernamentale citate de FAZ. Pachetul legislativ, care ar putea fi dezbătut pe 27 august, prevede «mai multe modificări în ceea ce priveşte libera circulaţie pentru cetăţenii UE», urmând a fi introduse sancţiuni mai dure pentru cei care obţin beneficii sociale în urma furnizării unor informaţii sau documente false.

În conformitate cu art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.). Totodată, prevederile alin. (4) ale articolului menţionat din Codul fiscal, stabilesc că, valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît consumurile pentru producerea lor sau decît preţul de procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform art. 100, sau decît preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şi serviciile abilitate cu astfel de funcţii.

Potrivit prevederilor art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, prin noţiunea de import de servicii se subînţelege prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova. În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină în baza regulilor stabilite în art. 111 din Codul menţionat. Prin urmare, regimul fiscal privind aplicarea T.V.A. se determină în funcţie de aprecierea serviciului prestat, precum și de locul prestării acestuia, stabilit în conformitate cu art. 111 din Codul fiscal. Astfel, potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor care sînt legate de bunurile imobile se consideră a fi locul aflării acestor bunuri imobile, adică Republica Moldova. Prin urmare, potrivit situaţiei expuse, în cazul în care un nerezident inclusiv persoană fizică acordă servicii de restaurare a imobilului unui rezident al Republicii Moldova, atunci, în conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) și art. 111 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, reprezintă import de servicii care, potrivit art. 96 lit. a), se impozitează cu T.V.A. pe principii generale la cota de 20%.

Încasări mai mari la bugetul de stat şi scăderea evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei sunt principalele ţinte ale reducerii TVA la 9% “Măsura reducerii TVA la pâine a fost una de succes şi cu siguranţă o vom menţine şi pe viitor! O asigurare importantă pentru toată lumea — am adoptat scăderea TVA la produsele de panificaţie, iar aceasta măsură s-a dovedit a fi una foarte bună, cu un impact pozitiv pentru oameni, pentru mediul economic şi pentru combaterea evaziunii!”, a postat Victor Ponta pe contul său de Facebook.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS) solicită Guvernului să reducă impozitul local pe clădiri pentru firme, un sistem de redevenţă stabil şi competitiv în industria petrolieră şi să susţină dezvoltarea serviciilor medicale private.