În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Conform art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, la cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează documentele confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei, precum şi documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

La eliberarea certificatului de moștenitor pentru bunurile imobile din sate, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă și a terenurilor pe care nu sunt amplasate construcții, plata se stabilește în mărime de 150 de lei pentru fiecare bun imobil separat. În Monitorul Oficial din 17 august curent a fost publicată Legea pentru modificarea metodologiei calculării plății pentru servicii notariale, precum și Decretul de promulgare al legii.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte contribuabililor că data de 25 octombrie 2019 reprezintă termenul-limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, obligația de prezentare a rapoartelor și de achitare a plăților o au: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 — 1.6 din anexa menţionată – pentru luna septembrie curent până la data de 25 octombrie 2019 inclusiv

Republica Moldova ar putea beneficia de un acord de finanțare în sumă de circa $20,87 mil. – credit pe termen lung și $5,537 mil. – grant nerambursabil pentru realizarea proiectului „Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale” (IFAD VIII). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare proiectul Decretului Președintelui RM privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă. În componența delegației oficiale pentru negocierea proiectului vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Justiției, Ministerului Economiei și Infrastructurii și Cancelariei de Stat, precum și ai MADRM.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

În primele zece luni ale anului curent, în Fondul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri în sumă de 3,9 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, acumulările sunt creştere cu peste 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 3,4 mld. lei. Potrivit datelor, cea mai mare parte a acumulărilor a revenit primelor de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu, care au atins cifra de peste 3,8 mld. lei, cu aproximativ 572 mil. lei mai mult faţă de perioada similară din 2018.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

Sistemul Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” urmează a fi lansat în exploatare experimentală la 2 martie curent, iar începând cu 30 decembrie 2020, va fi pus în exploatare industrială. Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA „Cabinetului personal al contribuabilului”. Regulamentul stabilește modul de gestionare, accesare și utilizare a serviciilor fiscale electronice, precum și modul de întocmire, semnare, transmitere și recepționare a documentelor fiscale electronice de către contribuabili, utilizând metode automatizate de prezentare a acestora în formă electronică prin intermediul serviciilor fiscale electronice.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunță că a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2019, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii de aproape 3 miliarde 537 milioane de lei. Acumulările au depăşit cu cca 529 milioane sau cu 17,6% suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 3 miliarde 410 milioane de lei, cu peste 517 milioane mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.