Serviciul Fiscal de Stat continuă verificările la contribuabilii ce practică activitatea de comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice și comerț cu amănuntul/ridicata al mărfurilor social importante. Astfel, în perioada 1 – 7 aprilie 2020, au fost efectuate 114 controale fiscale, în rezultatul cărora au fost stabilite 25 cazuri de încălcare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 26 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, fiind stabilite majorări a adaosului comercial cu o depășire de la 1,99 % până la 12,38 % pentru produsele alimentare (pâine, lapte, hrișcă, orez, făină de grâu, fulgi de ovăz) și cu o depășire de la 13,55 % până la 25 % la produsele farmaceutice (dezinfectanți).

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Achizițiile publice în sectorul energetic, al apei, transporturilor și a serviciilor poștale vor fi reglementate de o lege specială. Proiectul de lege privind achizițiile în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale a fost discutat joi, 31 octombrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

În perioada septembrie-octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a continuat acţiunile de verificare ale respectării legislației fiscale de către agenții economici care practică comerțul on-line. Ca rezultat al controalelor fiscale operative efectuate (117 la număr), au fost întocmite 117 procese verbale cu privire la contravenție. Încălcările țin de desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente, dintre care 74 de cazuri vizează perioada lunii octombrie 2018, fiind aplicate sancțiuni în sumă totală de 234 mii lei: 22 mii lei — conform prevederilor Codului fiscal și 212 mii lei – conform prevederilor Codului Contravențional.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova participă la cea de-a X-a ședință aniversară a Forumului Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale (Forumul Global), care se desfășoară în perioada 26-27 noiembrie 2019 la Paris, Franța și întrunește circa 500 de participanți din 142 state. Țara noastră a devenit membru al Forumului Global în noiembrie 2016. În prezent, Serviciul Fiscal de Stat, în calitate de autoritate competentă, realizează schimbul de informații în scopuri fiscale, la solicitare, cu autoritățile fiscale partenere în baza a 50 de tratate bilaterale privind evitarea dublei impuneri și în baza Convenției multilaterale OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală (în vigoare pentru Republica Moldova din 01.03.2012), ai cărei semnatari sunt la etapa actuală 130 jurisdicții.

1. (28.15.79) Este oare obligatorie eliberarea facturii fiscale la livrarea mărfurilor efectuate prin intermediul magazinului on-line? 2. (28.15.78) Ce document se eliberează la transportarea mărfurilor în adresa cumpărătorului persoanei fizice, în cazul în care procurarea a fost efectuată în loc special amenajat pentru comerțul cu amănuntul, fără a solicita factura fiscală?

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

Cuantumul alocațiilor sociale va fi majorat cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și va constitui 80% din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu aceste dizabilităţi stabilit anual de către Guvern. Totodată, se va majora cu 30%alocația pentru persoanele vârstnice. Aceasta va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă stabilit anual de către Executiv. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent a fost publicată și Hotărârea nr. 535 din 12 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni.

Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară).

Patenta pentru activitatea privind comerţul cu amănuntul poate fi prelungită cu respectarea obligatorie a următoarelor condiții:

Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprindere. Astfel potrivit art. 71 din Legea menționată, începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei

Relațiile economice dintre Republica Moldova și Republica Armenia, dar și posibilitatea implementării proiectelor investiționale bilaterale au fost analizate în cadrul întrevederii dintre ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia în țara noastră, Jivan Movsisyan. De asemenea, părțile au menționat importanța organizării reuniunii Comisiei interguvernamentale moldo-armene pentru cooperare economică, care, în opinia ministrului Brînzan reprezintă o platformă foarte bună pentru un schimb de informații și fortificare a relațiilor comerciale, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare