Din 1 iulie 2019 se vor aplica noile proceduri de calculare şi plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Conform noilor reglementări, angajatorul va stabili, calcula şi achita, din mijloacele financiare proprii, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă. Însă nu mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă ale aceluiaşi angajat.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Pe parcursul ultimelor luni mai mulţi angajaţi ai întreprinderii obişnuiesc să solicite concediu din cont propriu: unii – pe o periodă mai mare, alţii – doar o zi. Cum urmează de reflectat categoria 159 „persoană care se află în concediu neplătit (din cont propriu)” în Darea de seamă IPC 18? Categoria 159, ca şi alte categorii care se conţin în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, a fost introdusă în scopul asigurării procesului de stabilire a prestaţiilor de asigurări sociale şi corespunde unuia sau mai multor articole din legislaţia din domeniu.

Deşi Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare – Clasificator), utilizat în anul 2018 la completarea Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, Forma IPC 18 (în continuare – Darea de seamă IPC 18), nu a suportat unele modificări esenţiale şi principiul de utilizare a acestuia este analogic celui utilizat la completarea Declaraţiei REV 5, totuşi, au apărut unele întrebări ce ţin de Clasificator la prezentarea pe parcursul lunii ianuarie şi februarie a dării de seamă IPC 18.

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Concediul este perioada cea mai aşteptată din an. Mizăm pe el pentru a ne reîncărca bateriile după o perioadă lungă de muncă. De multe ori însă, acest lucru nu se întâmplă şi riscăm să rămânem cu frustrări. Cu toţii ne dorim să avem vacanţe şi concediii de vis, iar atunci când ne reîntoarcem la birou, pe lângă amintirile frumoase imortalizate, ne putem lăuda colegilor cu momentele petrecute departe de birou. De multe ori însă, nu ne atingem ţelul şi ne întoarcem din concediu mai obosiţi şi mai nervoşi decât am plecat.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, îngrijirea copilului bolnav, prevenirea îmbolnăvirilor și protezare ortopedică, se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare ale acestuia, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie. În același timp, indemnizațiile se vor stabili de către casele teritoriale ale CNAS, începând cu a 6-a zi de incapacitate, în temeiul informației din certificatul medical, transmise prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate, autentificate prin semnătura electronică a persoanei responsabile ale prestatorilor de asistență medicală.

În cazul în care reorganizarea sau lichidarea unității presupune concedieri colective, angajatorul va informa despre acest lucru, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de declanșarea procedurilor reprezentanții salariaților din unitate și ai agenției pentru ocuparea forței de muncă, inițiind consultări în vederea respectării drepturilor și intereselor salariaților. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege de completare a Codului Muncii.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

De la compania noastră s-au eliberat, concomitent, 7 persoane, pentru care au fost comandate tichete de masă pe purtător de hârtie. Suntem în drept să le repartizăm angajaților care au rămas la întreprindere? Conform prevederilor din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă, angajatorul este in drept sa repartizeze tichetele de masa pe suport de hârtie doar salariaților pentru care au fost emise.

Angajatul întreprinderii „X” a depus cerere de eliberare din serviciu la data de 28 decembrie 2018. În luna februarie 2019, persoanei i-a fost acordat un premiu anual, pentru activitatea realizată pe parcursul anului 2018. Urmează a fi calculate contribuţii din sumele respective şi dacă da, atunci cum va fi declarată persoana în Darea de seamă IPC 18? Poate fi utilizată categoria persoanei asigurate 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă ” în cazul în care persoana nu mai este angajatul întreprinderii?

Din 1 ianuarie 2019, cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decât cuantumul indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului persoanei asigurate, în cazul solicitării de către asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități, în cazul alegerii de către asigurat a opțiunii de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului de la data nașterii acestuia și până la data împlinirii vârstei de 3 ani a copilului. Din 1 ianuarie 2020, indemnizația va constitui 60% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decât cuantumul dublu al indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului a persoanei asigurate până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului,

Decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă ar putea fi luată de medicul de familie, fără necesitatea avizului Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege ce conține mai multe modificări la Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, medicul de familie va lua decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă, începând cu a 120-a zi, și în cazul de prelungire a concediului medical peste 180 de zile. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, certificatele de concediu medical se vor acorda electronic.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În Monitorul Oficial din 1 februarie 2019 a fost publicată Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Convenţia este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai părţilor în limitele competenţei lor.

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.