Sintagma profit/pierdere din anexa nr. 1 la formularul tipizat ONG17 va fi înlocuită cu termenul excedent net/deficit net, iar noțiunea venitul scutit de impozitare va fi substituită cu excedentul net scutit de impozitare. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr.08 din 15 ianuarie 2018. Proiectul are drept scop perfecționarea prevederilor ce țin de formularul aferent Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale și modul de completare a acesteia.

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Prevederile art.1171 alin.(10) din Codul fiscal reglementează modul de documentare refacturarea cheltuielilor compensate de către locatar.  Potrivit esenței sale, refacturarea cheltuielilor compensate presupune recuperarea contravalorii bunurilor/serviciilor procurate de către locator, și folosite de locatar în scopul desfășurării activității de întreprinzător. 

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Raportul de evaluare finală a rezultatelor implementării Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru 2012-2020, elaborat cu sprijinul echipei de experți ai programului de asistență tehnică al Uniunii Europene (UE) „Politici de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale”, a fost prezentat în cadrul evenimentului cu participarea reprezentanților Delegației UE în Republica Moldova, ministerelor Economiei și Infrastructurii, Finanțelor, Educației, Culturii și Cercetării, ODIMM, CCI și ai mediului academic, comunică MEI.  

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Modificările propuse la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2021 nr.256/2020, aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 30 octombrie, prevăd majorarea veniturilor cu peste 313,2 mil. lei, a cheltuielilor – cu 513,2 mil. lei și a deficitului cu 200 mil. lei.   Proiectul pentru modificarea Legii nr.256/2020, după cum a menționat Ana Nemerenco, ministrul Sănătății, a fost elaborat în rezultatul analizei indicatorilor fondurilor pe parcursul anului, precum și a priorităților de politici promovate de către Ministerul Sănătății. La baza inițiativei au stat așa factori ca majorarea salariilor de funcție a personalului administrative-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală cu 57%, începând cu 1 noiembrie 2021; acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19; acordarea suplimentului la salariul de funcție calculat personalului antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor cu COVID-19 etc. 

Până la 29 septembrie curent, întreprinderile din domeniul turismului din țara noastră au oportunitatea de a depune cererile de participare în cadrul proiectului CEnTOUR - Economia Circulară în Turism implementat de ODIMM, co-finanțat în cadrul Programului UE pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici și Mijlocii – COSME, care pune în aplicare o schemă de sprijin și consolidare a capacităților întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM) din sectorul turismului.   Proiectul se axează pe crearea rețelei de instituții, care vor colabora în schemele de sprijin pentru promovarea economiei circulare din domeniu, dar și pe promovarea schimbului de bune practici la nivel local și internațional, în contextul replicării schemelor de sprijin în afaceri sustenabile.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

Furnizorului de serviciu poștal universal îi sunt rezervate serviciile de trimiteri de corespondență în limita de greutate de până la 100 g cu tarif pentru distribuire egal sau mai mare de 3 ori decât tariful furnizorului de serviciu poștal universal, stabilit pentru trimiterile de corespondență din prima treaptă de greutate, iar către anul 2021 drepturi exclusive nu se mențin. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii comunicațiilor poștale. Scopul proiectului este completarea cadrului normativ în vederea liberalizării sectorului poștal și asigurării realizării angajamentelor RM asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat, prin intermediul Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM, un Apel de granturi dedicat în exclusivitate femeilor și migranților şi/sau rudelor de gradul întâi care dețin o afacere în mediul rural și doresc să o digitalizeze. Termenul limită pentru aplicare este 30 iunie.   Valoarea suportului financiar constituie până la 90% din suma proiectului investițional, dar nu mai mult de 200 mii lei/per beneficiar, iar întreprinderea beneficiară vine cu o contribuție financiară proprie de minimum 10% din suma proiectului investițional.  

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Conform pct. 10 lit. d), g), l) și n) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune) se consideră cod fiscal: - pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale – codul fiscal atribuit de SFS, care constituie codul de identificare din ţara de reşedinţă;

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea