Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuinţă de bază este locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani; b) constituie domiciliul/reşedinţa contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării. Totodată, potrivit art.38 alin.(1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atât timp cât nu și-a stabilit un altul.

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre lansarea serviciului electronic „Contul unic” prin conectarea acestuia la serviciul guvernamental de plăți electronice MPay. Modulul „Contul unic” reprezintă o soluție de achitare a tuturor obligațiilor fiscale printr-o singură plată. Mecanismul presupune formarea unei note de plată pentru obligațiile fiscale cu posibilitatea de transferare a sumei integrale pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor, cu redirecționarea către destinațiile de buget prestabilite.

În cadrul ședinței de ieri, 12 februarie 2020, Cabinetul de miniștri a susținut proiectul de lege ce prevede instituirea indexării semianuale a tuturor pensiilor, indiferent de mărimea acestora, precum şi a venitului lunar minim garantat utilizat la determinarea Programului de Ajutor Social. Proiectul prevede introducerea modificărilor în Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la capitalizarea plăților periodice, Legea cu privire la ajutorul social, Legea cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți etc.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat beneficiarilor de prestații sociale că au fost efectuate transferurile pentru toate prestaţiile sociale în mărime de circa 382,7 mil. lei, inclusiv banii destinaţi achitării indemnizaţiilor pentru familiile cu copii. Astfel, pentru plata indemnizaţiei de maternitate au fost transferate 52,8 mil. lei pentru 1972 beneficiari, iar pentru cea paternală — 1,8 mil. lei (368 beneficiari). Indemnizaţia unică la naşterea copilului va fi achitată în sumă de 24,6 mil. lei (3072 persoane), iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani va fi plătită la 47248 persoane în sumă de 89,2 mil. lei.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Proiectul hotărârii Guvernului privind modul și condițiile de acordare și retragere a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului ori a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice ale acestuia în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Acordarea și retragerea permisiunii se va efectua în baza a două regulamente, care sunt parte componentă a proiectului. Documentul prevede că cererile privind eliberarea permisiunii se vor depune la Instituția publică Agenția Servicii Publice, iar deciziile se vor aproba de către o Comisie specială.

Serviciile contabile, dar și cele de implementare și menținere a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), oferite de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), sunt tot mai solicitate de către autoritățile și instituțiile publice din țară. Datele statistice arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2019, specialiștii CTIF au realizat 16 contracte de prestare a serviciilor contabile încheiate cu autorități și instituții publice, majoritatea dintre care sunt primării. În prezent, în derulare se află contractele încheiate cu primăriile mun. Chișinău și orașelor Nisporeni și Vatra.

În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal. FISC.md” ce va ieși din tipar în zilele imediat următoare va fi publicat articolul în care autorul nostru, Lidia Foalea, vine cu detalii, analize și recomandări cu privire la modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.   Ajutoarele umanitare introduse în țară sunt clasificate în bunuri trimise de către donatori în adresa statului sau fără a fi indicat recepționarul concret și distribuite în conformitate cu deciziile Ministerului Sănătății, Comisiei interdepartamentale pentru ajutoarele umanitare, Comisiei specializate din cadrul Ministerului Sănătății, comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare, dar și bunuri trimise

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF. La începutul anului curent, acest sistem informatic era utilizat de peste o mie de autorități și instituții publice bugetare din țară. Mai mulți contabili care utilizează SIIECAP afirmă că acest sistem le-a ușurat munca, oferindu-le posibilitatea să efectueze rapid, cu ajutorul instrumentelor electronice, procesarea documentelor primare, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor de resort.

De obicei, un proces civil este intentat între două părți: reclamant – cel care înaintează pretențiile și pârât – cel împotriva căruia sunt înaintate pretențiile. În unele cazuri, ținând cont de specificul litigiului, pot exista și alte persoane care manifestă un anumit interes față de litigiul respectiv și pe care pronunțarea hotărârii ar putea să-i afecteze. În asemenea situații, legislația procesuală civilă reglementează posibilitatea de a interveni într-un proces civil care a fost intentat între alte persoane.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Începând cu această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat a lansat un nou serviciu electronic – „Achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni”. Acesta permite achitarea tuturor impozitelor și taxelor prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay. Totodată, serviciul lansat reprezintă un instrument prin care contribuabilii au posibilitatea să transfere, printr-o singură notă de plată, suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Suma va fi direcționată automat către destinațiile de buget prestabilite, fără indicarea rechizitelor, iar contribuabilul va selecta doar impozitele care urmează a fi achitate.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Agențiile private ce desfășoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor vor solicita o singură licență și vor declara la Agenția Servicii Publice partenerii străini cu care colaborează, pentru a fi incluși în această licență. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative. Astfel, se prevede instituirea unui sistem care ar permite agenților economici să activeze într-un regim liberalizat, însă cu instituirea unui mecanism riguros de sancționare în caz de depistare a activității ilicite.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;