Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

Contribuabilii ce achită contribuții obligatorii la Fondul Viei și Vinului ar putea fi scutiți de plata contribuțiilor obligatorii calculate din facturile fiscale eliberate în anul 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.  În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  ce prevede modificarea Legii cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Legii viei și vinului.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Ținând cont de recomandările Comisiei pentru Situaţii Excepţionale şi Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică ale Republicii Moldova, subdiviziunile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în perioada 18-31 mai, curent, vor deservi beneficiarii într-un regim special pentru a proteja în continuare sănătatea cetățenilor şi specialiștilor săi și a preveni răspândirea Covid-19. În acest context, Casa Naţională aduce la cunoștinţă cetăţenilor, că începând cu 18 mai, casele teritoriale vor presta servicii de la ora 8.00 până la ora 14.00 după următorul orar: luni, marţi şi miercuri specialiștii CTAS vor primi solicitanţii/beneficiarii de pensii, alocații și ajutoare de deces; joi şi vineri vor fi deserviți solicitanţii/beneficiarii de indemnizații adresate familiilor cu copii, indemnizații de maternitate și paternale.

În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare. În scopul aplicării regimului IVAO, agentul economic urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației contabile.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează agenții economici care efectuează tranzacții economice externe și au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceste servicii pot fi solicitate de la CTIF, instituție care deține licență pentru activitatea de broker vamal și are o experiență bogată în acest domeniu.   Irina Rîbac, șefa Direcției brokeraj vamal din cadrul CTIF, a relatat că declaranții vamali ce activează în reprezentanțele instituției la posturile vamale interne și cele de frontieră au studii speciale în domeniu vămuirii, iar majoritatea dintre ei – și o experiență de muncă de peste cinci ani.

Prin Legea nr.257/2020 privind modificarea unor acte normative au fost operate mai multe modificări în Codul fiscal, inclusiv aferente facturii fiscale. În continuare vom aborda sumar cele mai importante modificări aprobate.    1.Termenul de eliberare a facturii fiscale pentru unele livrări impozabile

Potrivit art.70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Autoritățile administrației publice centrale, autoritățile publice locale, toate persoanele juridice de drept public și de drept privat înregistrate în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și toți cetățenii Republicii Moldova și alte persoane fizice aflate pe teritoriul Republicii Moldova, vor asigura respectarea strictă a următoarelor măsuri de control și combatere a infecției COVID–19:

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat ar putea fi stabilit de către agenții economici în baza Metodologiei de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere elaborate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.  Guvernul a oferit aviz  pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Legii privind piața produselor petroliere.    Astfel, autorul inițiativei propune reîntoarcerea la mecanismul stabilit anterior prin Legea nr. 223/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (așa-numitul „pachet agricol”) aplicat pe parcursul anilor 2016-2018.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.