Vânzările de retail din Marea Britanie au avansat cu 2,6% în decembrie, faţă de luna precedentă, cel mai mult din 1996, când au început să fie înregistrate date de acest tip, datorită creşterilor de la magazinele universale şi alte magazine mai mici, în perioada sărbătorilor de Crăciun. Analiştii anticipau un avans de numai 0,3%, relatează Bloomberg.

Datoria creditară a Transnistriei la începutul lunii iulie a depăşit 7,305 mlrd. rub. ($658,1 mil.), majorându-se într-un an cu 315 mil. rub. ($28,4 mil.). Potrivit datelor Serviciului de Statistică al regiunii, aproape o jumătate din datorie — 3,485 mlrd. rub. (+86,3 mil.) — au termenul de achitare expirat. Partea principală a datoriei creditorială — «internă» — depăşeşte 6,017 mlrd. rub.

Exporturile de mărfuri din Moldova au sporit substanțial pe parcursul ultimilor 10 ani – se menționează într-o notă bazată pe proiectul unei lucrări a Băncii Mondiale, ce fundamentează Studiul privind Comerțul Moldovei. În medie, creșterea exporturilor s-a cifrat la circa 13 % anual. Experții BM consideră, că Moldova este bine integrată în piețele internaționale și deschiderea sa comercială, măsurată prin suma exporturilor și importurilor, raportată la PIB, depășește așteptările legate de o țară cu un asemenea nivel al veniturilor.

Comisia Europeană a anunţat marţi că a acordat o finanţare de un miliard de euro pentru un număr de 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi, printre care se numără şi 300 milioane de euro pentru un proiect de captare a CO2 în Marea Britanie, transmite AFP.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Propunerea Franţei de a proteja campionii din in­dustria europeană prin relaxarea regulilor concu­ren­ţei din UE este cel mai recent semn al revitalizării unui naţionalism economic postcriză care face mai grea viaţa unora dintre marile companii americane, scrie The Wall Street Journal. Amazon, Apple, Pfizer, Starbucks şi, mai recent, General Electric se numără prin­tre gi­ganţii americani care s-au trezit con­fruntându-se în ultimele luni în Eu­ropa cu presiuni politice şi legislative.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Banca Centrală Europeană a înaintat şi mai mult pe terenul po­liticilor neconvenţionale bă­tut înainte de SUA şi Marea Bri­tanie reducând dobânda de po­litică monetară de la 0,15% la minimul re­cord de 0,05% şi pe cea a depozitelor con­stituite de bănci de la -0,1% la -0,2% şi va lan­sa două programe prin care va cumpăra pro­duse financiare structurate şi obligaţiuni ga­rantate cu ipoteci emise de băncile din zona euro.

Camera inferioară a Parlamentului Germaniei, Bundestag, a aprobat joi introducerea primului salariu minim din istoria ţării, de 8,5 euro pe oră, nivel mai ridicat decât în Statele Unite şi Marea Britanie. Creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au fost de acord cu introducerea salariului minim în cadrul acordului de coaliţie cu Partidul Social Democrat, transmite BBC.

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Grigore Furtună, unul dintre fondatorii Moldova Agroindbank (MAIB) şi până nu demult membru al Consiliului de Administraţie al băncii, şi-a anunţat demisia din funcţia de membru al Consiliului, anunţă MAIB.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat luni că a adăugat Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Polonia pe lista ţărilor ale căror sectoare financiare trebuie să fie supuse unor controale regulate, în încercarea de a evita repetarea unei crize financiare globale. În 2010, FMI a identificat 25 de state pentru care evaluarea sectoarelor lor financiare va fi obligatorie. Aceste evaluări au avut un caracter facultativ înaintea crizei financiare din 2008-2009, care a demonstrat cât de rapid problemele financiare dintr-o ţară se pot extinde şi în statele vecine precum şi în restul lumii.

PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast.

Londra este oraşul cu cei mai mulţi miliardari din lume, iar Marea Britanie are cei mai mulţi miliardari pe cap de locuitor, cei mai bogaţi fiind fraţii Sri şi Gopie Hinduja, originari din India, cu o avere de 11,9 miliarde lire, potrivit unui studiu comandat anual de publicaţia The Sunday Times. Numărul miliardarilor care locuiesc în Marea Britanie a crescut pentru prima oară la peste 100, potrivit Sunday Times Rich List 2014. Astfel, numărul miliardarilor a ajuns la 104, iar averile lor cumulate sunt de peste 301 miliarde de lire sterline, faţă de 245 miliarde de lire în 2013.

FMI a subestimat soliditatea economiei britanice, atunci când a criticat programul guvernamental de austeritate, a declarat luni directorul general al Fondului, Christine Lagarde, la un an după ce economistul şef al instituţiei, Oliver Blanchard, a avertizat că autorităţile se joacă cu focul. "Am greşit. Am recunoscut acest lucru. Încrederea rezultată din măsurile adoptate de guvern pe mulţi ne-au luat prin surprindere", a afirmat Lagarde într-o emisiune de la televiziunea BBC, transmite Bloomberg.

În perioada 10-13 noiembrie 2014, Federația Internațională a Contabililor (IFAC) organizează la Roma, Italia, cel de-al XIX-a Congres Mondial al Contabililor 2014, în parteneriat cu Consiglio Nazionale dei Dottori Commercialisti e degli Esperti Contabili (CNDCEC). Congresul Mondial al Contabililor este organizat o dată la patru ani și reprezintă un eveniment international de importanță majoră pentru profesia contabilă. Tema Congresului din anul curent abordează „Viziunea pentru 2020: Să învățăm din trecut pentru a construi viitorul”, care va reuni peste 130 de organizații, instituții din întreaga lume și peste 4000 de participanți.

Cum inițiez o afacere în Republica Moldova?”, „Dacă locuiesc și muncesc într-o țară străină de mai mulți ani, pot primi pensie în Republica Moldova?”, „Cum înscriu copilul meu la un liceu din Republica Moldova, după ce a învățat mai mulți ani în străinătate?” răspunsuri la aceste și alte întrebări, cetățenii le vor putea afla accesând online un singur portal – din.md – lansat astăzi de Biroul pentru relații cu diaspora (BRD).

„Banii depuși de cetățeni în băncile din Republica Moldova se duc cu totul în altă direcție, decât în economia reală. Banii ajung la persoanele care controlează instituțiile bancare”, spune fostul Premier, Ion Sturza.

În perioada 01-20 iulie 2014 plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – plătitorii de contribuţii la BASS) au prezentat Declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – declaraţia forma 4-BASS) pentru trimestrul II al anului 2014.

şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, participă, în perioada 03-05 iulie curent, la cea de-a XVIII-a Adunare Generală IOTA, care se desfăşoară la Belgrad, Serbia. Forul internaţional, desfăşurat sub genericul ,,Fii acolo la timpul potrivit-cel mai bun impact in timp util: implicarea contribuabililor si utilizarea de informaţii, de date si alte intervenţii pentru a influenţa comportamentul de confirmare!”, găzduieşte peste 150 de participanţi din cadrul administraţiilor fiscale si organisme internaţionale de profil, inclusiv conducătorii administraţiilor fiscale din 48 tari membre, oficiali de rang înalt din cadrul guvernului Serbiei, Uniuni Europene, OECD, FMI, practicieni fiscali, cercetători şi oaspeţi speciali.