Pentru identificarea activităților şi tranzacțiilor suspecte ce cad sub incidența Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, entităţile raportoare urmează să aplice procedurile privind abordarea bazată pe risc a clienţilor şi a tranzacţiilor. În Monitorul Oficial din 1 iunie 2018 a fost publicată Metodologia privind identificarea activităților și tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

O persoană fizică a apelat la o companie de leasing pentru a vinde automobilul vechi și ulterior pentru a-și achiziționa unul nou. Constituie oare această tranzacție o operațiune de lease-back? Ce obligații fiscale are persoana fizică?

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Modul de reflectare în Darea de seamă IPC 18 a diferitelor tipuri de concedii acordate angajatului în cadrul relaţiilor de muncă, în special a concediilor neplătite, concediilor de studii etc. este adesea abordat de către contabilii entităţilor economice. Pentru Darea de seamă IPC 18 a rămas în vigoare posibilitatea reflectării unei şi aceleiaşi perioade cu diferite categorii pe parcursul lunii în care angajatul a beneficiat de sume ce se referă la perioadele precedente sau ulterioare (indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie pentru concediu de odihnă anual).

Cum se documentează corect returul de marfă în magazine (vânzare cu amănuntul) pentru produsele nealimentare? Ce documente se întocmesc? În baza la ce document se restituie banii? Trebuie să păstrăm copia buletinului? Daca clientul achită prin terminal cu card, vânzătorul în ce timp e obligat să restituie suma cumpărăturii returnate? În casierie pot fi insuficiente mijloace băneşti şi cum rămâne cu comisionul bancar reţinut de bancă pentru încasare?

Diplomele de mentorat au fost obţinute ieri la 30 de femei antreprenoare de succes din Republica Moldova, care au fost instruite în cadrul proiectului „Business Academy for Women” (BAW). În perioada 26 aprilie — 16 mai, femeile au participat la o serie de traininguri în scopul creării abilităților și competențelor de mentor, precum și dezvoltării în domeniul comunicării eficiente, leadership-ului, managementului conflictelor, tehnicilor de negociere și transmitere a informației. Ulterior, 10 mentori vor ghida cele 10 antreprenoare, care vor fi selectate câștigătoare ale concursului de granturi anunţat de BAW.

La 12 aprilie este marcată Ziua Mondială a aviației și cosmonauticii, după ce, acum 57 de ani, cosmonautul rus Iurii Gagarin, la bordul navei Vostok I, a efectuat primul zbor în cosmos, care a durat 108 minute. Moldovenii în cosmos nu au zburat, însă am ajuns, totuşi, și acolo. Prin produsele fabricate în Moldova, am avut un aport esenţial la dezvoltarea industriei cosmonautice.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost discutat în cadrul ședinței grupului de lucru, organizat pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cu participarea deputaților, producătorilor autohtoni, reprezentanți ai asociațiilor şi reţelelor de comerţ. Analizei au fost supuse modificările propuse în Legea cu privire la comerţul interior. Autorii proiectului susţin că măsurile au fost întreprinse cu scopul de a spori realizarea produselor alimentare autohtone prin intermediul reţelelor de comercializare.

În ședința de ieri a Parlamentului a fost votat pachetul de acte legislative ce prevede reforma domeniului fiscal. Aceste acte sunt: • Proiectul nr.282 din 24 iulie 2018 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.283 din 24 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.284 din 24 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Potrivit normelor stabilite de Acordul de aplicare a Articolului VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerţ 1994 (GATT 1994), la care RM este parte, și prevederilor Legii nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), sunt stabilite șase metode de determinare a valorii în vamă. Astfel, ar fi bine, mai întâi de toate, a clarifica în ce moment apare necesitatea de aplicare a metodei în baza costului unitar al mărfii sau altfel numită — ,,metoda deductivă”, prevăzută de art. 15 din Legii nr. 1380/1997.

În trimestrul I al anului curent, întreprinderile industriale din regiunea Transnistreană au produs mărfuri şi servicii în valoare de 3,283 mld. ruble, ceea ce de 2,1 ori depăşeşte volumul producerii din aceeaşi perioadă a anul trecut, estimate în preţuri curente. Conform datelor oferite de Serviciului de Statistică al regiunii, în preţuri comparabile, volumul producţiei a crescut cu circa 39%, până la 2,714 mld. ruble, echivalentul a $206,1 mil. dolari SUA sau cu 52,2%.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Acest articol vine în ajutorul practicienilor ce se confruntă cu unele neclarități ce țin de subiectul detașării salariaților. Cine, potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 (în continuare — Regulament), poate fi delegat în deplasare?

Partea I. Partea II. Partea IV. Agentul economic care doreşte să desfăşoare activitate de operare cu tichetele de masă (în continuare – operator economic), inclusiv de emitere și de rambursare a valorii acestora, trebuie să desfăşoarea activitatea în una din următoarele forme organizatorico — juridice: a) Societate pe acţiuni b) Societate cu răspundere limitată.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova (MADRM) comunică că în următorii doi ani vor fi efectuate investiţii de circa $400 mii în producerea materialului săditor viticol certificat. Astăzi, 31 mai 2018, a fost semnat Acordul respectiv între cei partu parteneri:: MADRM, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Oficiul Viei și Vinului al Republicii Moldova (ONVV), Fundația HEKS Moldova și Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (IȘPHTA).

Ordinul Anexa A Anexa B Îndrumări de aplicare Prezenta anexă este parte integrantă din prezentul standard. Anexa descrie modul de aplicare a punctelor 1-103 şi are aceeaşi autoritate ca celelalte secţiuni ale standardului. Aplicarea la nivel de portofoliu

Arhiva Nu, agenţii economici producători agricoli a căror activitate de bază efectivă este prevăzută în Anexa nr. 3 la Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal

În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului

Legea ce reglementează etichetarea produselor alimentare a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 ianuarie curent. Actul prevede că orice produs alimentar destinat consumatorului final sau unităţilor de alimentaţie publică va fi însoţit de informaţii despre produsul respectiv.

În cazul achitării plăților pentru produsele alimentare cu tichetul pe purtători de hârtie, suma procurării poate fi mai mică decât valoarea nominală a tichetului, iar comerciantul este limitat prin lege să ofere restul în bani. Ce se întâmplă cu surplusul de bani, care se acumulează la comerciant? Cum va fi contabilizat? La procurarea produselor alimentare cu o valoare mai mică decât valoarea nominală a tichetului, diferența nu se rambursează sub formă de bani.