Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Asigurătorii (reasigurătorii) care înregistrează rata de solvabilitate conform ultimului semestru sub 120% și/sau un deficit de active eligibile admise în fondul asiguraților, nu vor fi în drept să primească în reasigurare riscurile subscrise. Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare a decis, în cadrul ședinței din 15 iulie curent, completarea Regulamentului privind cerințele față de programul de reasigurare al asigurătorului și regulile de contractare a reasigurărilor. Prin această prevedere se introduce un element de prudențialitate impus asigurătorilor în scopul acoperirii provizioanelor și cerințelor de solvabilitate.

Din 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real poate fi stabilit în mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea punctului 1 din Hotărârea Guvernului nr.165 /2010”. În argumentarea cuantumului propus spre aprobare autorii proiectului vin cu un calcul, la baza căruia sunt puse salariul minim garantat în sectorul real al economiei pentru anul precedent (2610 lei lunar), indicele prețurilor de consum în anul 2018 față de anul 2017 (103,0 %), rata de creștere/descreștere a valorii adăugate brute în anul 2018 față de anul 2017 (104,2 %) și rata de creștere/descreștere a numărului mediu al salariaților în anul 2018 față de anul 2017 (100,9 %).

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ben Kelmanson, vine în vizită la Chișinău. Experții se vor afla în Republica Moldova în perioada 15 – 27 martie 2018 şi vor purta discuții cu autoritățile moldoveneşti în contextul celei de a III evaluării a Programului susținut de FMI prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Misiunea va actualiza prognoza macroeconomică, va analiza evoluțiile economiei naţionale și progresele în implementarea Programului pe trei ani, susținut de FMI, care a fost aprobat la 7 noiembrie 2016.

Potrivit informației oferite de Biroul Național de Statistică, în anul 2018 suma amenzilor aplicate a constituit 302,6 mil. lei și a fost cu 4,6% mai mare faţă de anul 2017. Din suma totală a amenzilor aplicate au fost încasate 129,4 mil. lei sau 42,8%. Cea mai mare rată de încasare a amenzilor este înregistrată în domeniul agricol și sanitar-veterinar – 50,1%. În cazul contravențiilor din domeniul circulației rutiere au fost achitate 47,2%, cele ce atentează la regimul de transporturi – în volum de 46,9%, iar cele ce atentează la regimul frontierei de stat și regimul de ședere pe teritoriul RM – 44,4%.

În luna august 2019 prețurile s-au diminuat cu 0,03%, informează Biroul Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în luna august 2019 faţă de iulie 2019 constituind 99,97%. Scăderea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Astfel, în luna august 2019 faţă de iulie 2019 au scăzut preţurile la legume proaspete cu 10,0%, în special la vinete – cu 43,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 36,2%, morcovi – cu 28,4%, ardei graşi și gogoșari – cu 28,3%, tomate – cu 20,3%, sfeclă roșie – cu 14,4%, ceapă uscată – cu 12,0%, usturoi – cu 9,8%, varză – cu 1,6%, la fructe proaspete – cu 4,7%, precum și la cartofi – cu 6,5%, slănină neprelucrată – cu 2,1%, făină de grâu și zahăr tos – cu câte 0,2%.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

Conform prevederilor art.4 alin.3 din Legea nr.166 cu privire la tichetele de masa, „valoarea nominală a unui tichet de masă, prevăzută la alin. (1), se indexează anual, după caz, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, determinată în modul stabilit de către Guvern”. În cazul în care valoarea tichetului a fost de 45 lei și entitatea va aplica coeficientul de indexare, valoarea tichetului va depăși suma stabilită de lege drept sumă deductibilă (presupunem, costul tichetului, la rata inflației de 5% anual, va atinge 47,25 lei). Diferența dintre valoarea nominală și cea indexată a tichetului va rămâne deductibilă în scopuri fiscale?

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Ieri, 27 februarie 2018, a avut loc licitaţia de plasare a valorilor mobiliare de stat. Conform comunicatului Ministerului Finanţelor, bonurile de trezorerie cu termenul de 364 de zile au fost propuse în volum de 70 mil. lei, volumul cererii fiind de 133,75 mil. lei. La preţul nominal au fost realizate bonuri în sumă de 91 mil. lei, iar la preţul de realizare – 86,84 mil. lei. La aceste VMS rata dobânzii constituie 4,8%.

Potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocaţiilor aprobate.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Serviciul Național de Management al Frecvențelor Radio (SNMFR) va desfășura timp de șase luni o amplă campanie de măsurare a parametrilor de calitate a serviciilor de comunicații electronice accesibile populației, care sunt furnizate prin rețelele publice mobile, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. SNMFR dispune de posibilitatea să efectueze controlul serviciilor prestate de operatorii de telefonie mobilă în toată țara, la mai multe criterii de performanță ale acestora. Verificările vor cuprinde 1499 localități și 186 de trasee naționale cu lungimea totală de aproximativ 12000 km, pentru a obține certitudinea că operatorii oferă servicii de calitate.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

O persoană fizică cetăţean a obţinut în anul 2017 venituri doar sub formă de salariu de la „G” S.R.L. Salariul a fost obţinut pentru munca efectuată în perioada august decembrie 2017. În urma calculelor efectuate, ca urmare a neutilizării totale a scutirilor la care avea dreptul, cetăţeanul a depistat că, dacă ar fi prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, suma impozitului pe venit ar fi fost cu 800 lei mai mică. Poate persoana obţine restituirea acestui impozit dacă nu a prezentat până la 2 mai Declaraţia și ce urmează să întreprindă în acest caz?

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.