Pe parcursul anului curent urmează a fi implementate opt proiecte finanțate în cadrul Programului Buget Civil Chișinău. Lista proiectelor spre finanțare și implementare pentru anul 2021 a fost aprobată prin Dispoziția primarului mun. Chișinău nr.238-d.    Anterior acestea au fost examinate de Comisia pentru evaluarea proiectelor înaintate pentru finanțare și implementare, termenul limită de realizare fiind stabilit 15 decembrie 2021. Proiectele nerealizate pe perioada anului curent nu vor mai fi eligibile spre finanțare.  

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

Agentul economic are amplasat pe traseul național o stație de alimentare cu combustibil. Dat fiind faptul că deține autorizație de funcționare a acestui obiect, eliberată de către AAPL în raza căreia este amplasat, valabilă până la 16.05.2019, acesta calculează și achită trimestrial taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii conform cotelor stabilite de către AAPL, inclusiv prezintă trimestrial Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13). De asemenea, întrucât intrarea și ieșirea la/de la stația de alimentare cu combustibil se află în zona drumului public, anual,

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Urmează a fi impozitate cu impozitul funciar suprafețele de terenuri care sunt amplasate în Întovărășirea pomicolă și sunt ocupate de drumuri?

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Ministerul Economiei și Infrastructurii administrează terenurile aferente bunurilor imobile proprietate publică a statului, inclusiv darea acestora în locaţiune/arendă sau superficie. În Monitorul Oficial din 12 noiembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări și completări la o serie de acte legislative, inclusiv Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Astfel, art. 7 al acesteia care prevede atribuțiile organului abilitat cu administrarea şi procesul deetatizării proprietăţii publice se completează cu noi funcții. Conform acestuia,ministerul se va ocupa de administrarea terenurilor proprietate publică a statului atribuite domeniului public, modul fiind stabilit de către Guvern.

În cazul în care în cadrul proceselor penale și contravenționale, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, persoanei fizice sau juridice i-a fost cauzat un prejudiciu moral sau material, statul poate fi tras la răspundere patrimonială.

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Au fost obligate gospodăriile țărănești (de fermier), înregistrați în calitate de plătitori a TVA, să declare impozitul pe venit distinct în două etape pentru anul 2018? Care a fost modul de prezentare a Declarației forma VEN12 pentru etapele menționate? Potrivit modificărilor operate în legislația fiscală prin Legea nr. 178 din 26.07.2018, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, activitate profesională în sectorul justiției și sunt înregistrate în una din forme organizatorice cu statut de persoane fizice, au fost obligate să-și determine obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 separat, în două etape.

Veniturile Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 7326 mil. lei, iar cheltuielile vor constitui 7526 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie curent a fost publicată Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019. Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense a rămas la nivelul anului curent și constituie 9% — câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori. Prima AOAM în sumă fixă rămâne neschimbată față de anul trecut și va constitui 4056 lei.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Peste 19 mii de cetăţeni au achitat, în luna ianuarie 2019, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra este în creştere cu circa două mii de persoane comunică Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, din numărul total de plătitori peste 13 mii de persoane au beneficiat de reducere în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprinderi individuale, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, cetățenii neangajați și neasigurați de Guvern care se află în Moldova pentru cel puţin 183 de zile pe an,

În ședința din 30 noiembrie 2018 Parlamentul a votat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 cu venituri și cheltuieli în sumă de 21 427,4 mil. lei, în creștere cu 11,0% în raport cu anul 2018. În structura veniturilor BASS, resursele generale vor constitui 60%, iar transferurile de la bugetul de stat – 40%. Contribuția individuală calculată pentru plătitorii specificați în Legea privind sistemul public de asigurări sociale se stabilește în sumă de 9456 lei, fiind majorată cu 1032 lei,

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.