Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice - cetăţeni şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) - subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar că, începând cu perioada fiscală aferentă anului 2021, termenele-limită de achitare a acestora sunt: - data de 30 iunie 2021 - în cazul bunurilor imobiliare şi al terenurilor persoanelor fizice - cetăţeni, precum şi a terenurilor neevaluate ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), existente și/sau dobândite până la 31 martie inclusiv a anului curent;

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 11 din 26 ianuarie 2022 cu privire la modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON:

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).

Lista tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor cu caracter personal a fost aprobată prin Ordinul nr.27 al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din 31 martie 2022, fiind publicată în MO.   Evaluarea impactului reprezintă un instrument prevăzut de rigorile europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, având scopul de responsabilizare a operatorilor în vederea stabilirii măsurilor adecvate, care trebuie luate pentru a demonstra că prelucrarea datelor respectă prevederile legale.

Potrivit titlului executoriu emis de instanța de judecată, s-a dispus transmiterea în posesia instituției financiare (băncii) a bunului imobil în scopul stingerii datoriei garantate prin ipotecă. Însă acest bun imobil are suprafața de 200 m2, este evaluat de organul cadastral la 2,463 mil. lei și, respectiv, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe avere. În cazul în care acest bun imobil a fost transmis în posesia instituției financiare, este corect de a anula avizul de plată la impozitul pe avere emis pe numele proprietarului?

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

O întreprindere rezidentă de construcție a procurat un teren ce constituie proprietate comună a doi nerezidenți – soț și soție, cu scopul de a construi un bloc locativ. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului pe venit din plățile acordate nerezidenților, luând în considerare că înstrăinarea a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare ce prevede că plata mijloacelor bănești urmează a fi efectuată în rate fixe pe parcursul a 2 ani consecutiv?

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Solicitantul de subvenţie, care pe parcursul a trei ani consecutivi a beneficiat de susţinere în suma de 9 mil. lei, nu poate beneficia de sprijin financiar pentru următorul an de subvenţionare. În cazul în care, pe parcursul unui an de subvenţionare, suma suportului atinge 9 mil. lei cumulativ pe trei ani consecutivi, acesta va beneficia doar de diferenţa sumei ce se încadrează până la plafonul stabilit. În Monitorul Oficial din 12 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

În primele două luni ale anului 2022 încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 7,5 mld. lei, ceea ce denotă o creștere de 870,9 mil. lei sau cu 13,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat (BS), au fost încasate peste 3,1 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 328,3 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere cu 11,8 %. 

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Prin Hotărârea Curții de Apel Economice din 2010 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul ,,X”. Ulterior, în interiorul termenului, organul fiscal a înaintat cererea de admitere a creanțelor fiscale. Prin urmare, organul fiscal a fost validat și introdus în tabelul definitiv al creanțelor în calitate de creditor chirografar de rangul III cu suma de 2 185114,05 lei și ca creditor chirografar de rangul VI cu suma de 285624,62 lei. Apare întrebarea: poate fi aplicată stimularea fiscală față de întreprinderile aflate în proces de insolvabilitate?

Suntem o societate cu răspundere limitată înregistrată în calitate de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației. Angajatorul a decis să achite pentru salariați si pentru membrii familiei acestora asigurarea facultativă de asistență medicală care constituie 6000 lei per persoana. Apare obligația entității de a calcula din suma asigurărilor facultative impozite aferente salariului (impozit pe venit, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicală, contribuții de asigurări sociale)? Care este modul de declarare a acestora în dările de seamă fiscale (IPC21, IALS21, ISAPTI) ?