Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Implementarea Sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SI „îSȘ”) va modifica modul de depunere a cererii de înregistrare cu statut de șomer și a documentelor aferente serviciului, precum și examinarea întrunirii condițiilor necesare de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj, prevede proiectul Conceptului SI „ÎSȘ” elaborat  de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   SI va asigura ținerea evidenței în registrul persoanelor înregistrate cu statut de șomer, a beneficiarilor de ajutor de șomaj și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă doar în regim informațional, eliminând necesitatea păstrării registrelor pe suport de hârtie.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor se organizează şi se ţine de către primării (preturi), instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate, iar asigurarea financiară a măsurilor de organizare a evidenţei militare în centrele militare şi în primării (preturi) se efectuează din contul bugetului local, iar la instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate – din mijloacele acestora, stabilește art.11 din Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.

Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat pentru anul precedent 102140 declarații cu privire la impozitul pe venit, cu 2940 mai multe decât în anul 2019. După modalitatea de perfectare, cele mai multe (57530 declarații) constituie cele electronice, pe suport de hârtie au fost prezentate 42529 declarații, iar 2081 de contribuabili au preferat să prezinte declarația rapidă, se constată în Raportul publicat de Serviciul Fiscal de Stat.   Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au declarat pentru anul 2020 venituri în valoare de 397,5 mld. lei, cu 35,8 mld. lei mai puțin față de anul 2019. Cheltuielile declarate de aceștia constituie 371,8 mld. lei sau cu 28,8 mld. lei mai puțin decât în anul precedent.

Regulamentul cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare (Regulament), aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 102 din 6 noiembrie 2023, stabilește inclusiv normele de precauție necesare pentru identificarea conturilor raportabile ale persoanei fizice.

Sporirea siguranței alimentelor, în special la importul acestora, este obiectul proiectului de modificare a Regulamentului privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 938/2018).

În anul 2020 în Republica Moldova erau înregistrați 2928 titulari de licență, iar din numărul total de licențe valabile 72% au fost eliberate pentru șapte genuri de activitate: cu metale preţioase –  pentru 455 entități; de utilizare a canalelor sau frecvenţelor radio şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice – 417; pentru activitate farmaceutică – 356; pentru unităţile de schimb valutar – 304. Totodată, 229 acte permisive au fost valabile pentru activitatea asociațiilor de economii și împrumut, 202 – pentru importul și comercializarea cu amănuntul a carburanților, iar 137 – pentru producţia alcoolică autohtonă.  

Astăzi, 17 noiembrie, în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a avut loc ședința Grupului de lucru nr. 2 „Facilitarea comerțului transfrontalier”, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri au comunicat cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, privind provocările din domeniul agriculturii.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Volumul total al veniturilor obținute de prestatorii serviciilor poștale în anul precedent a constituit circa 354,3 mil. lei și s-a diminuat cu 12% față de anul 2019, potrivit Raportului statistic privind evoluția pieței de comunicații poștale în anul 2020, publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Cea mai mare rată de scădere a fost înregistrată la veniturile obținute din publicitatea prin poștă (-75,8%), care au constituit 665 mii lei, dar și la veniturile realizate din trimiterile de corespondență (-34,4%), înregistrând 143,4 mil. lei. În același timp, veniturile obținute din livrarea coletelor poștale au crescut până la 76,8 mil. lei (cu 33,4%), iar cele realizate din trimiterile rapide (Express) s-au majorat cu 5,4%, însumând 116,7 mil. lei.

Proiectul reglementează modul, condiţiile, criteriile şi calculele indemnizaţiei lunare acordate personalului încadrat în conformitate cu statele de personal avizate de către Cancelaria de Stat, inclusiv personalului cu funcţii de demnitate publică: primar general, pretor, vicepretor, primar, viceprimar.

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul de evaluare a activității Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” în anul 2020. Potrivit documentului, la sfârșitul anului 2020, calitatea de rezident o dețineau 658 entități (513 companii cu capital local și 145 companii cu capital străin), în creștere cu 25% comparativ cu anul 2019 și cu 95% – în raport cu anul fondării 2018. Fondatori ai companiilor sunt atât investitori din Republica Moldova, cât și din alte 34 țări, lideri în crearea întreprinderilor cu capital străin fiind Statele Unite ale Americii (25 companii), România (18 companii), Italia (13 companii), Marea Britanie (11 companii) și Germania (11 companii), care au apreciat modelul fiscal și de operare al Moldova IT Parc.

Sistemul național de gestiune a dreptului de autor ar putea fi completat cu reglementări privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, fiind transpusă parțial Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014.   Agenția de stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, ce poate fi consultat până la 15 noiembrie curent.  

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Agentul economic „Litera-Mold” SRL efectuează achitări sub formă de royalty în folosul diferitor persoane fizice pentru dreptul de autor. Vârsta beneficiarilor variază atât până la 60 ani cât și peste vârsta dată. Care este regimul fiscal al plăților respective și cum urmează a fi reflectate acestea în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)?