Punerea în aplicare din 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi din Legea salarizării nr.270/2018 necesită ajustarea reglementărilor ce se referă la nivelul salarial al angajaților din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică.

Marți, 3 octombrie 2023, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, Campania de informare cu genericul „De 105 ani împreună dezvoltăm afaceri” care va demara în perioada 03-23 octombrie curent.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 21 decembrie curent proiectul de lege de modificare a unor acte normative, ce are drept scop stimularea comerțului electronic.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

În anul 2019, autoritățile își propun asigurarea consolidării capacităţilor administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi/sau dezvoltarea formelor teritoriale de alternativă de prestare a serviciilor publice. Aceast obiectiv este prevăzut în proiectul Planului de acțiuni pe anii 2019-2020 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Documentul este propus spre consultare publică de Cancelaria de Stat.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

În ședința din 4 mai curent Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege cu privire la stabilirea moratoriului asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici si mijlocii, elaborat de către un grup de deputați. Documentul presupune instituirea moratoriului, până la 31 decembrie 2022, la controlul de stat, inclusiv fiscal și financiar, privind calitatea produselor și serviciilor, parametrii tehnologici și cerințele specifice pentru genul de activitate desfășurat, precum și de respectare a normelor de protecție a muncii. În partea ce ține de controlul vamal, autorii au propus ca moratoriul să fie aplicat doar asupra controalelor ulterioare.  

Să presupunem că persoana fizică are intenția de a organiza antrenamente individuale și în grupe (pilates, stretching, etc.) în baza patentei de întreprinzător. Care este modul corect, din punct de vedere al legislației în domeniu, de organizare a activității respective?

Salariul agenților publici, în sensul Legii integrității nr. 82/20171, precum și a angajaților din autoritățile publice la autogestiune nu reprezintă informație confidențială, accesul nelimitat la orice informații de acest gen fiind asigurat în condițiile Legii nr.982/2000 privind accesul la informațiile de interes public. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), care poate fi consultat până la 3 februarie curent.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, vine cu completări la art.261 din CF, potrivit cărora întreprinderile mari (altele decât cele ce cad sub incidența Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii), pot utiliza metoda amortizării accelerate pentru primul an de punere în funcțiune a mijlocului fix.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 ) (în continuare Lege), au fost efectuate amendamente la prevederile Codului fiscal (CF), după cum urmează: potrivit art.19 din Lege, a fost completat art.133 din CF și anume atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, alin.(2) s-a completat cu pct. 37) cu următorul cuprins:

Compania „A”, înregistrată în Republica Moldova, a deschis un cont bancar (cont curent) în statul „B”, pentru anumite scopuri tangențiale activității sale

 Potrivit art. 323 alin. (6) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declaraţiei de export.     Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special "Factura fiscală", aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118/2017, reglementează modul de completare a formularului tipizat de document primar cu regim special "Factura fiscală".

Amenda pentru împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, depozite, locurile de păstrare a bunurilor și în spaţiile comerciale prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare Serviciului Fiscal de Stat, va fi modificată. Se propune ca încălcarea să fie sancționată cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei, în prezent suma acesteia fiind de 5 mii lei. Propunerea se conține în pachetul legislativ ce prevede modificarea legislației fiscale.

Tipurile de taxe pentru resursele naturale, cotele impunerii, modul de calculare, achitare și raportare a acestora, precum și înlesnirile aplicate sunt stabilite de titlul VIII al Codului fiscal.

În Monitorul Oficial din 24 mai curent Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr.123-O din 4 aprilie 2023 cu privire la aprobarea actelor necesare la vămuirea mărfurilor.

Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii.

La 17 august 2018 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 (cu excepția unor articole ce se pun în aplicare din data publicării în Monitorul Oficial). Respectiva Lege face parte din pachetul de acte care vizează reforma fiscală. Aceste modificări au fost lansate drept o reformă a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și creștere a competitivității pentru agenții economici.

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și