Se impun cu T.V.A. serviciile de marketing, dacă ţinînd cont de faptul că locul de facto de acordare a acestora este un teritoriu care nu este locul de reşedinţă a beneficiarului sau prestatorului de servicii? Aplicarea regimului fiscal pentru T.V.A. pentru servicii în cadrul contractelor cu nerezidenţii este determinat de aprecierea locului livrării. Articolul 93 pct. 15) din Codul fiscal, stabileşte că locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat. Astfel, potrivit prevederilor art. 111 alin.(1) lit. e) liniuţa a treia din Codul fiscal, locul livrării serviciilor de marketing se consideră sediul, iar în cazul în care aceasta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului acestor servicii.

În conformitate cu prevederile art. 2011 din Codul fiscal, organul fiscal este în drept să sechestreze producţia agricolă nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal. Potrivit art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, nu sunt sechestrabile produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern. De menţionat că, întru executarea prevederilor normative în vigoare, organul fiscal va ţine cont de anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1538 din 27 noiembrie 2002

Ţinînd cont că la momentul procurării T.V.A. a fost achitată şi trecuă în cont, care vor fi urmările în cazul comercializării ca deşeuri a mărfurilor (ceea ce presupune o valoare mai mică decît costul de procurare)? Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art. 112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Excluderea T.V.A., anterior trecute în cont se realizează doar în cazurile expres prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul fiscal, adică:

Urmează sau nu compania „B” să reflecte suma dividendelor primite în declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12), avînd în vedere faptul că pentru întreprinderea „B” acestea reprezintă venit obținut din care s-a efectuat reținerea finală a impozitului, ceea ce scuteşte beneficiarul de la includerea dividendelor în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestora. Orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător (persoanele specificate în art. 90 din Codul Fiscal) reţine și achită la buget, conform dispozițiilor art. 90 alin. (31) din Codul Fiscal, un impozit în mărime de 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cotepărţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Într-adevăr, alin. (4) din acest articol stabilește că reţinerea finală a impozitului scuteşte beneficiarul veniturilor specificate la alin. (31) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

În anul 2011, conform art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

Direcţia management strategic şi inovare (DMSI) din cadrul IFPS va fi responsabilă de asigurarea că obiectivele Programului, generale şi specifice, se manifestă adecvat în planul operaţional şi sunt executate în mod coordonat cu subdiviziunile structurale ale SFS. În această calitate, DMSI va fi dotată corespunzător, astfel încât să obţină şi să menţină influenţa necesară pentru gestionarea şi lansarea Programului de conformare.

În conformitate cu prevederile pct. 9 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 3 din 15 aprilie 2013 Privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei, ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24 octombrie 2003, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2003, nr. 12, pag. 6 ,,Se atenţionează că, în situaţia în care partea a contestat în judecată decizia organului fiscal, aplicată potrivit art. 134 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal (suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului), instanţa nu va fi în drept să aplice în calitate de măsură de asigurare a acţiunii suspendarea acestui act de suspendare, întrucît măsura de asigurare va corespunde cu însăşi obiectul acţiunii şi, aplicînd-o, instanţa se va pronunţa şi asupra fondului cauzei înainte de examinarea acestuia”, se explică instanţelor de judecată că, în cazul contestării măsurii de asigurare suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a contribuabilului, aplicată de către organul fiscal, instanţa de judecată nu va fi în drept să suspende acţiunea dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare drept măsură de asigurare, pînă la examinarea fondului cauzei.

Dezvoltarea serviciului „Declaraţie electronică” În vederea executării prevederilor art. 187 alin. (21) lit. a) din Codul fiscal (introdus prin Legea nr. 48 din 26.03.2011), au fost continuate lucrările de conectare gratuită a agenţilor economici la serviciul „Declaraţie electronică”. Astfel, pe parcursul semestrului I al anului 2012, prin intermediul SIA „Declaraţie electronică” au fost depuse 370 589 de declaraţii, ceea ce reprezintă 32% din numărul total declaraţii fiscale depuse. În scopul promovării şi extinderii sistemului de declarare fiscală la distanţă, prin utilizarea tehnologiilor informaţionale, şi avînd în vedere prevederile art. 187 alin.

Utilizarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice reprezintă una din formele utilizate pe plan internaţional, precum şi în statele UE, pentru a se stabili situaţia fiscală a unui contribuabil – persoană fizică, în cazurile în care se constată denaturarea evidenţelor contribuabilului faţă de realitatea activităţii.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) din Codul Fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art. 112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, potrivit alin. (4) al articolului menţionat, suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei.

În cazul în care persoana întreținută îşi face studiile la o instituție ce se afă peste hotarele Republicii Moldova, va avea dreptul părintele copilului să benefcieze de scutirea pentru persoanele întreținute la întreprinderea unde este angajat, la determinarea de către angajator a impozitului pe venit din plățile salariale efectuate? În anul 2011, conform art. 35 din Codul fscal, contribuabilul (persoană fzică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie: a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare,importate de către persoanele fizice; c. importul serviciilor în Republica Moldova.

La situaţia din 31 decembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 15 929,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 98,8% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali. Totodată, potrivit prevederilor art. 541 (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie al perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general, stabilit din momentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de T.V.A. Concomitent, menţionăm că, potrivit explicaţiilor oferite prin circulara IFPS nr. 26-08/1-12-51/477/58 din 24.01.2013, care poate fi vizualizată pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md, agenţii economici care efectuează integral livrări scutite de T.V.A., precum şi cei care efectuează concomitent livrări impozabile şi livrări scutite de T.V.A., vor alege regimul de impozitare general stabilit (cu plata impozitului pe venit în mărime de 12 % din venitul impozabil) sau regimul fiscal pentru subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (cu plata impozitului pe venit în mărime de 3 % din venitul din activitatea operaţională). Alegerea regimului fiscal se efectuează prin indicarea acestuia în politica de contabilitate a agentului economic. Din momentul alegerii regimului concret de impozitare și specificării în politica de contabilitate al acestui fapt, agentul economic nu va putea alege un alt regim de impozitare pe parcursul anului fiscal în curs.

Domnul Sorin Andrei, Preşedinte executiv al BCR Chişinău, vorbind pentru revista „Monitorul fiscal FISC.md”, a povestit mai mult despre piața serviciilor bancare din Moldova. Totuşi, am aflat şi ceva personal. Că şi-a început cariera la BCR în calitate de ofițer de credite. Că pe parcursul activității a avut posibilitatea de a exercita mai multe funcții, fiind implicat, de asemenea, în activități de marketing, operațiuni de suport.

Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012) care a intrat în vigoare la 13.01.2012 şi a întruchipat în sine politica fiscală pentru anul 2012, au fost operate unele modificări esenţiale la legislaţia fiscală. După data menţionată au fost publicate cîteva acte legislative prin care au fost efectuate unele modificări în Codul fiscal.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia Marilor Contribuabili Cu privire la administrarea dărilor de seamă fiscale corectate Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul asigurării administrării eficiente a dărilor de seamă fiscale corectate, pentru călăuză în lucru şi executare, comunică următoarele. În conformitate cu pct. 3 al Ordinului IFPS nr. 217 din 04 aprilie 2012 „Cu privire la unele masuri suplimentare de aplicare a articolelor 187 şi 188 din Codul fiscal”, a fost creat instrumentul de analiză a dărilor de seamă fiscale corectate. În acest context, organele fiscale vor asigura accesarea zilnică din Sistemul de rapoarte on-line „Intrare autorizată” (reports.fisc.md) a raportului „Lista dărilor de seamă corectate”, cu întreprinderea acţiunilor de rigoare determinate de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 70 din 31 martie 2004 „Cu privire la centralizarea prelucrării documentelor fiscale la nivel de republică”. Astfel, la perfectarea formularului CAD se va ţine cont de următoarele particularităţi. Dacă pentru o perioada fiscală sunt înscrise două şi mai multe dări de seamă fiscale de acelaşi tip, organul fiscal va asigura executarea următoarelor acţiuni:

Procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale, sunt determinate prin Titlul VII al Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 288 alin. 1) al Codului fiscal (în continuare — CF), taxa locală este o plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Taxele locale, potrivit art. 297 alin.(3) al CF, se aplică, se modifică ori se anulează de către autoritatea administraţiei publice locale concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale. Conform modificărilor şi completărilor realizate în Titlul VII din CF, prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, începînd cu 13 ianuarie 2012, în lista taxelor locale, care pot fi aplicate de către autorităţile deliberative a administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale, este inclusă şi taxa de la posesorii unităţilor de transport (în continuare-taxa).

În luna septembrie a fost întocmit actul de îndeplinire a lucrărilor în sumă de 115 895 lei şi emisă factura fiscală în adresa cumpărătorului serviciilor. Conform clauzelor contractuale, este stabilită achitarea a doar 90% din volumul serviciilor prestate, restul de 10% urmînd a fi achitate la semnarea procesului – verbal de recepție finală a lucrărilor. Entitatea beneficiar solicită de a fi eliberată o factura fiscală la valoarea de 90% din volumul serviciilor prestate şi alta pentru 10% (11 589,5 lei) după semnarea procesului – verbal de recepție finală a lucrărilor. Cît sunt de întemeiate solicitările cumpărătorului? Care valoare urmează a fi reflectată în factura fiscală eliberată de prestator? Care valoare urmează a fi reflectată în Declarația privind T.V.A.? În conformitate cu prevederile art. 117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul menţionat. Valoarea impozabilă a livrării impozabile, potrivit art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, o constituie valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată.