Va fi aplicată amendă agentului economic pentru organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc fără licență?

Adresarea cu o acțiune în instanța de judecată reprezintă una dintre modalitățile prin care persoanele fizice şi juridice pot să-şi apere drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi interesele legitime. Deşi judecarea cauzelor trebuie să aibă loc într-un termen rezonabil, de multe ori examinarea unei acțiuni în procedură judiciară durează destul de mult, fie din cauza suprasolicitării instanțelor sau ca urmare a altor circumstanțe obiective sau subiective. Anume din acest considerent, pentru examinarea anumitor categorii de pricini, legiuitorul din Republica Moldova a reglementat o procedură simplificată prin care persoanele îşi pot apăra drepturile şi interesele într-un termen mai scurt şi cu mai puțin efort.

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

Prin prevederile Legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc nr. 291 din 16 decembrie 2016, MO nr. 2-8/3 din 6 ianuarie 2017 (în continuare – Lege) sunt stabilite modul de organizare şi desfăşurare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, drepturile şi obligațiile organizatorului jocului şi ale jucătorului.

Urmează persoana juridică să rețină impozit pe venit din plățile efectuate în favoarea titularului de patentă aferent serviciilor prestate de către acesta? Titularii de patente pot presta servicii persoanelor juridice, conform activității specificate în patentă, ținând cont de prevederile Legii nr. 93-XIV cu privire la patenta de întreprinzător din 15 iulie 1998 (în continuare – Lege).

Proiectul ce prevede completarea Codului fiscal cu un nou titlu — Titlul X – Impozitul unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, a fost votat în lectură finală în şedinţa Legislativului din 14 iulie curent. Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul aducerii în concordanţă a actelor normative cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, în special a mecanismului de aplicare a impozitului unic rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei stabilit în mărime de 7% din venitul de vânzări, dar nu mai puţin de 30% din cuantumul salariului mediu pe economie prognozat pentru anul aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv.

Entitatea „S” SRL în luna curentă este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice în cadrul căruia s-a constatat că aceasta la 13.10.2014 a transferat mijloace băneşti în avans în sumă de 50 000 euro unui nerezident (rezident al Ucrainei) pentru procurarea unui strung uzat care, potrivit contractului, urma să fie livrat până la 01.03.2015. Până în prezent contribuabilul „S” SRL nu a primit strungul, dar nici nu i-au fost restituite mijloacele băneşti achitate, iar conform acordului adițional de modificare a contractului cu nerezidentul termenul de livrare a fost modificat până la 31.08.2017. Va fi aplicată amendă entității „S” SRL ca rezultat al controlului? Dacă da, poate contribuabilul beneficia de reducere în mărime de 50% şi în care condiții?

Autoritățile Republicii Moldova și Regatul Belgiei au negociat și încheiat Convenția dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bruxelles la 4 decembrie 2008.

Angajatorii, în termen de 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/ încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal, vor prezenta,pe suport de hârtie, agențiilor teritoriale ale CNAM informația aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale pentru persoanele care nu dețin număr de identificare personal. Acțiunea va fi efectuată prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (3) lit. a) și art. 10 alin. (2) lit. d) și e) din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Cheltuielile agentului economic suportate pentru realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual ar putea fi compensate din bugetul de stat în proporție de cel mult 50%. Modalitatea de compensare a cheltuielilor va fi prevăzută de Regulamentul privind mecanismul de utilizare a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susţinerea agenților economici în vederea instruirii ucenicilor. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr .70/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual.

Consiliul Concurenței s-a autosesizat în urma creșterii prețurilor la produsele petroliere, fiind preocupat de faptul că creșterile au avut loc simultan la mai multe companii petroliere, ceea ce trezește îndoieli că acestea au acționat în mod independent. Astfel, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale, din venitul asigurat al cărora în anii 2009-2016 au fost calculate şi achitate la BASS contribuţii individuale de asigurări sociale, care au depăşit mărimea contribuţiilor individuale stabilite anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, că acestea sunt în drept să solicite rambursarea contribuţiilor individuale virate în plus. Pentru a beneficia de rambursare, plătitorii urmează să depună, pe parcursul anului 2019, o cerere-tip la structura teritorială a CNAS din raza domiciliului. Cererea-tip va fi însoţită de copia documentului ce identifică persoana asigurată.

Noțiunile de „control intern managerial”, „Declarație de răspundere managerială” și, respectiv, „subdiviziune de audit intern” vor fi introduse în 54 de acte normative. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Modificările se efectuează cu scopul de a aduce în concordanță actele normative în vigoare cu noile prevederi ale Legii privind controlul financiar public intern. Reamintim că aceasta a fost modificată prin Legea nr. 234 din 08.11.2018 și prevede includerea obligativității de desemnare a subdiviziunii coordonatoare a activităților de organizare și menținere a sistemului de control intern managerial,

Proiectul legii privind auditul situațiilor financiare, ce prevede stabilirea cadrului juridic privind organizarea auditului de către entitățile de audit, reglementarea exercitării profesiei de auditor, precum și cerințele specifice auditului entităților de interes public, a fost votat în lectură finală de Parlament pe 15 decembrie curent.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea sindicatelor nr.1129/ 2000 prin noțiunea „sindicate” se subînțelege asociații din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor lor.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

În Monitorul Oficial Nr. 352–355 (6275–6278) de mâine, 29 septembrie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova