Programul „Prima Casă” a fost susținut de Guvern, iar Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va fi delegată să emită garanții în numele și din contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru achiziția unei locuințe în cadrul Programului, în limitele plafoanelor aprobate anual pentru acest scop.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

La casarea mărfurilor cu termenul expirat de la depozit se calculează TVA pentru anul 2017-2018? Rămâne dreptul la trecere în cont a TVA în cazul casării mărfurilor ca urmare a pierderii calităților sau sustragerii? În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deșeuri

Obiect al impunerii cu TVA îl reprezintă livrarea de mărfuri, care presupune transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora.

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință cotele care vor fi utilizate, începând cu 01.01.2018, pe parcursul anului bugetar de gestiune 2018 la calcularea majorării de întârziere pentru neachitarea în termen a obligațiilor fiscale și altor plăți, după cum urmează: • pentru neachitarea în termen a obligațiilor fiscale admise la bugetul de stat și bugetele locale, majorarea de întârziere constituie 0,0329% per zi (conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 277 din 25 octombrie 2017, prin care a fost stabilită rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivel de 7,0 la sută anual, valabilă până la 4 decembrie 2017);

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Persoanele care s-au stabilit cu loc de trai permanent în Republica Moldova vor trebui să prezinte un set de acte la introducerea pe teritoriul țării a bunurilor personale. Guvernul a aprobat hotărârea de modificare a Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice.

În conformitate cu prevederile art. 71 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, veniturile din transportul internaţional maritim, aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între punctele situate în afara Republicii Moldova se consideră venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova. Astfel, venitul obținut de către nerezident din transportul internațional efectuat numai între punctele situate în afara Republicii Moldova nu se consideră venit al acestuia obţinut în Republica Moldova, ci ca venit obţinut din activitatea de întreprinzător peste hotarele Republicii Moldova.

La 06 decembrie 2012, cetăţeanul R. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva BC «E.” S.A., intervenient accesoriu M., privind repararea prejudiciului material. În motivarea cererii, R. a indicat că a încheiat cu BC ,,E.” SA contractul de cont curent. La 16 noiembrie 2010 s-a adresat cu cerere de ridicare a numerarului din contul menționat, însă a fost informat că nu i se poate elibera suma solicitată pe motivul insuficienței surselor financiare din cont, în care a fost depusă suma de 97360 euro, fapt ce i-a trezit suspiciuni, determinându-l să se adreseze cu o plângere privind sustragerea sumelor bănești.

Modelele formularelor dărilor de seamă prin care se declară obligațiile aferente impozitului pe venit reținut la sursa de plată, informația ce confirmă veniturile achitate în folosul contribuabililor și impozitul pe venit reținut, precum și modul de completare a acestora vor fi aprobate de către Ministerul Finanțelor. Hotărârea Guvernului prin care au fost operate modificări la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate sau efectuare de lucrări a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 martie.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Entitatea X a contractat în anul 2014 de la un nerezident un împrumut în valută pe termen de 3 ani cu o dobândă de 3%. Ulterior, în anul 2017, din cauza că entitatea nu dispunea de mijloace financiare suficiente pentru a rambursa împrumutul, a fost încheiat un contract adițional prin care a prelungit termenul de scadență cu 2 ani cu condiția că rata dobânzii va fi deja de 6%. Va avea dreptul entitatea să atribuie la deducere cheltuielile aferente dobânzilorpentru împrumutul contractat? Cum urmează a fi reflectate acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

1. (29.2.6.24) Ce obligaţii privind impozitul pe venit apar la persoana fizică, care nu practică activitate de întreprinzător și care transmite în locaţiune un imobil către persoana ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției?

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

În primele 9 luni ale anului 2016 de către grupurile multidisciplinare au fost efectuate controale ce ţin de respectarea legislaţiei în domeniul raporturilor de muncă şi protejării drepturilor salariaţilor, precum şi întreprinderii măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului de practicare a muncii „la negru” şi de achitare a salariilor „în plic”.

Se permit la deducere cheltuielile aferente plăților efectuate în favoarea salariaților altele decât salariu, cum ar fi ajutoarele materiale?

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.