Potrivit prevederilor art. 186 din Codul muncii al Republicii Moldova, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează: a) pentru prima lună – plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mare decât şase salarii medii lunare şi nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior, se vor lua în calcul toţi anii de activitate;

Proiectul modificărilor propuse de către Ministerul Finanțelor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) ce a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 16 martie are drept scop precizarea unor aspecte ce țin de aplicarea normelor actului normativ, revizuirea noțiunii de impozite salariale și va extinderea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse noi categorii de angajați.   Odată cu punerea în aplicare a modificărilor, eligibile subvenționării vor deveni locurile de muncă pentru persoanele:

Legea privind sistemul public de asigurări sociale va avea trei anexe suplimentare. Este vorba despre: • Anexa nr.1 care stabilește categoriile de plătitori și de asigurați, tarifele și termenele de virare a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii • Anexa nr.2 care conține Lista funcțiilor personalului din aviația civilă ale cărui condiții de muncă se încadrează în condiții speciale

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu reprezentanții băncilor comerciale din Republica Moldova. În cadrul ședinței a fost discutată situația pe piața valorilor mobiliare de stat în anul 2019 și prognozele pentru anul curent. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a mulțumit reprezentanților instituțiilor bancare pentru participare activă pe piața valorilor mobiliare de stat, menționând că Ministerul Finanțelor va rămâne în continuare un jucător important pe această piață: „Ministerul Finanțelor va veni cu un produs nou, și anume extinderea termenului pentru valorile mobiliare de stat de la 5 la 7 ani. De asemenea, reieșind din Programul de activitate al Guvernului, vom diversifica mijloacele de comercializare a valorilor mobiliare de stat direct către persoanele fizice”.

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100000 de lei lunar; - să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Pe parcursul anului 2022 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră vor avea posibilitatea să acceseze noi programe implementate de Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Faptul a fost anunțat în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Economiei și ODIMM.   După cum a menționat directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea, în bugetul de stat pentru anul curent sunt aprobate mijloace financiare în sumă de 140 mil. lei pentru implementarea proiectelor gestionate de ODIMM, dar urmează discuții cu partenerii externi pentru a extinde resursele disponibile, astfel încât să sporească suportul oferit pentru dezvoltarea IMM-urilor.

Este în drept agentul economic să renunțe la utilizarea terminalului POS instalat anterior în baza prevederilor Legii nr. 845/1992 în redacția anterioară, dacă după 1 ianuarie 2021, data punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 257/2020 prin care au fost modificate prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, entitatea nu mai întrunește condițiile stabilite?   Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea  nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Întrebare adesea adresată de către contribuabili este: Cum se modifică contabilul-șef în sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale prin SIA „Declarație electronică”, dacă conducătorul persoanei juridice este persoană nerezidentă și a obținut accesul la serviciile fiscale electronice în baza codului fiscal atribuit de SFS, format din seria și numărul pașaportului străin?  

28.17.43 Care sînt condițiile pentru aplicarea cotei TVA în mărime de 6% aferent mărfurilor/serviciilor realizate în cadrul activităților, atribuite la secțiunea I a CAEM (HORECA) în conformitate cu Legea nr.76/2021 în redacția Legii nr.244 din 16 septembrie 2021?

Inspectoratul de Stat al Muncii a lansat un apel de colaborare cu angajatorii în vederea sporirii calității acțiunilor de control de stat în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, solicitând propuneri și sugestii de perfecționare a prevederilor actelor normative din domeniu pentru asigurarea respectării uniforme și coerente a legislației din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă, precum și pentru eficientizarea activității de inspecție.   Autoritatea reafirmă receptivitatea la propunerile de îmbunătățire a activității inspectorilor de muncă și de solicitare a ajutorului consultativ și metodologic pentru perceperea corectă a prevederilor cadrului legal,

Pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi destinate organizațiilor de tineret și grupurilor de inițiativă ale tinerilor, în anul curent Ministerul Finanțelor va aloca autorităților administrației publice locale mijloace financiare în sumă de 1 mil. lei, prevăzute în bugetul de stat. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost susținut pe data de 20 aprilie de Cabinetul e miniștri.   Conform proiectului, suma maximă acordată constituie 100 mii lei, cuantumul respectiv fiind alocat consiliilor raionale Anenii Noi, Cimișlia, Criuleni, Râșcani și Sângerei. Alte consilii raionale vor primi mijloace financiare cuprinse între 15-80 mii lei.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune acordarea, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2020, a unui suport social energetic în mărime de 50 lei lunar pentru persoanele ce beneficiază de pensii al căror cuantum lunar este de până la 1500 lei inclusiv, precum și pentru beneficiarii tuturor tipurilor de alocații sociale de stat (cu excepția alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite conform Legii nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni). Autoritatea a elaborat proiectul de lege privind suportul social energetic în anul 2020 care prevede că Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), în baza informațiilor despre beneficiarii indicați supra, va achita, prin intermediul prestatorului de servicii de plată care asigură plata pensiilor și alocațiilor sociale de stat, suportul stabilit.

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, ca urmare a modificărilor, instituțiile medico-sanitare private sunt obligate să își onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic, prin aplicarea regimului general de impozitare.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai fi eligibili pentru a beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid19.   Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 11 noiembrie, în lectura a doua, proiectului hotărârii de Guvern prin care se propun modificări la Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

Persoana care va executa un ordin sau o dispoziție vădit ilegală a superiorului fără a ști despre ilegalitatea actelor nu va fi amendată. Deputații au aprobat în ședința de ieri, 7 aprilie, cu 55 de voturi, în prima lectură, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional, ce are ca scop contracararea unor fenomene prin care se încalcă drepturilor constituționale ale persoanei fizice.   Astfel, este prevăzută completarea Codului cu art. 201, potrivit căruia nu va constitui contravenție fapta prevăzută de legea contravențională comisă de persoană în vederea executării unui ordin/dispoziție a superiorului  care sunt obligatorii pentru aceasta,  dacă persoana care le-a executat nu a știut că ordinul/dispoziția sunt ilegale.

Angajatorul unei companii a încheiat un contract de asigurare benevolă de accidente de muncă a angajaților conform listei aprobate de către acesta. Va constitui această primă de asigurare drept facilitate impozabilă acordată de către angajator în folosul angajaților? Se admit spre deducere cheltuielile date? Totodată, în cazul în care angajatul va primi o despăgubire de asigurare ca rezultat al producerii unui accident de muncă, aceasta va fi calificată drept sursă de venit ce urmează a fi declarată?