Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat joi seara, la un eveniment din New York, că creşterea economică revine în Europa, după ce regiunea nu a reuşit în ultimii şapte-opt ani să aibă o contribuţie majoră la expansiunea globală, relatează Bloomberg.

În 2008, băncile centrale, în frunte cu banca centrală americană (Fed), s-au aruncat în lupta pentru salvarea sistemului financiar mondial. După şapte ani şi mii de miliarde de dolari printaţi şi aruncaţi în piaţă, acestea nu mai deţin răspunsurile şi ar putea constitui chiar ele un risc major pentru eco­nomia mondială, potrivit Reuters, citat de Ziarul Financiar.

China este cel mai mare consumator de minereu de fier din lume. Această materie primă este vitală pentru industrii precum cea a oţelului şi construcţiilor. Ieri, preţurile mineterului de fier au ajuns la minimele ultimelor patru luni după un curs chinuit în ultimul an. Această evoluţia spune totul despre mersul economiei chineze şi al lumii emergente în general.

Media generală a preţurilor producţiei industriale scade continuu începând din vara anului trecut, iar în unele sectoare ieftinirile afectează deja fluxurile de numerar ale companiilor. Specialiştii în insolvenţă întrevăd posibile falimente.

PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast.

Revenirea chiar spectaculoasă a unora dintre statele zonei euro, precum şi relansarea economiei Japoniei au fost doar câteva dintre surprizele care au contrazis previziunile pentru acest an ale multor analişti, care se aşteptau la o creştere spectaculoasă în Statele Unite şi China şi la avântul statelor emergente, potrivit publicaţiei britanice Citywire. Pentru al treilea an la rând analiştii şi-au imaginat că situaţia economiei mondiale se va îmbunătăţi mai ales cu ajutorul venit din partea SUA şi a Chinei şi s-au aşteptat ca prea puţine să se întâmple în Europa.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Kroll va continua investigarea fraudelor de la Banca Economii, Banca Socială și Unibank Potrivit unui comunicat emis de Banca Națională, doar consorțiului din firmele Kroll și Steptoe & Johnson LLP a depus o ofertă pentru continuarea investigației furtului din sistemul bancar.

Banca Centrală Europeană va injecta începând de astăzi, din 9 martie, 1.100 de miliarde de euro pentru redresarea economiei din zona euro și prevenirea deflației. Programul va permite companiilor să facă împrumuturi și să investească, încurajându-le să-și majoreze cheltuielile și numărul de angajați.

Inflaţia anuală din Germania a încetinit puternic în decembrie, la doar 0,1%, de la 0,5% în noiembrie, potrivit datelor biroului de statistică din Germania, care măresc probabilitatea ca preţurile de consum din zona euro să fi scăzut luna trecută, prima oară în ultimii cinci ani. În noiembrie, preţurile de consum din Germania au crescut cu 0,5% în termeni anuali.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%, transmite Reuters. De asemenea, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nemodificată şi dobânda la facilitatea de creditare marginală, la 0,30%, precum şi dobânda la depozite, la minus 0,20%.

Datoria publica la nivel planetar a crescut cu 57 de trilioane de dolari, in cei 8 ani grei care s-au scurs de la declansarea crizei financiare, ajungand la un nivel record, conform datelor prezentate de McKinsey Global Institute.

Evoluția de pe piața valutară este condiționată de mai multi factori interni și externi. Aceasta este explicația pe care o dau reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei cu privire la devalorizarea monedei naționale. „Economia americană se relansează, economia europeană se află în recesiune. Există pericolul de deflație și asta are impact asupra euro și alte valute din regiune. Pe plan intern, este o cerere mai mare din parea agenților economici, e un factor sezonier”, a declarat directorul departamentului operaţiuni valutare BNM, Lucia Hadîrcă.

Moneda naţională continuă să se deprecieze în faţa principalelor valute, iar evoluţia cotaţiilor afişate de casele de schimb denotă o tendinţă de depreciere. Pentru cei care vor să cumpere astăzi dolari SUA, ratele sînt situate între 16.70 lei şi 17.25 lei pentru un dolar, iar vînzarea de către băncile comerciale şi casele de schimb valutar a monedei unice europene se face la un curs de cel puţin 19.69 lei şi un maxim de 20.35 lei pentru un euro, informează Moldpres.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas în teritoriul negativ în luna februarie, dar s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de luna ianuarie, după ce Banca Centrală Europeană a demarat un program de relaxare cantitativă care prevede achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, transmite AFP.

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a propus Consiliului guvernatorilor cheltuirea a până la 1.100 de miliarde de euro, pentru suplimentarea lichidităţilor, în vederea stimulării inflaţiei în zona euro, relatează Bloomberg. Draghi şi board-ul executiv al BCE, format din şase membri, au recomandat consiliului guvernatorilor achiziţii de obligaţiuni în valoare de 50 de miliarde de euro pe lună, până în decembrie 2016, au declarat două surse apropiate situaţiei.

Programul de 1.080 de miliarde de euro anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) săptămâna trecută ar putea fi majorat şi continuat pe o perioadă mai lungă de timp dacă nu aduce rezultatele aşteptate, potrivit unuia dintre membrii boardului băncii. „Dacă nu am realizat ceea ce vrem să realizăm, va trebui să facem mai mult sau pe o perioadă mai lungă de timp“, a declarat pentru Bloomberg Benoît Coeure, membru al board-ului BCE, la Forumul Economic de la Davos.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Inflaţia scăzută, stagnarea economică din ţările din centrul şi estul Europei, precum şi programul de stimulare a economiei derulat de Banca Centrală Europeană vor determina ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi ducă dobânzile de politică monetară la minime istorice săptămâna aceasta, scrie Bloomberg.

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice.