Portugalia starneste interesul tot mai multor pensionari europeni aflati in cautarea unei vieti usoare. Acestia sunt atrasi de scutirile fiscale generoase, precum si de preturile imobiliare in scadere puternica, potrivit AFP. «Multi englezi, germani si scandinavi, in cautare de soare, traiesc deja in Portugalia, iar numarul francezilor este in crestere», sustine Carlos Vinhas Pereira, presedintele Camerei de comert si industrie franco-portugheza.

Economia germană duduie înainte. „Cheful“ nemţilor de a cheltui este la maximul ultimilor 13 ani. Indicatorii macroeconomici arată că motoarele de creştere funcţionează ca unse, iar doza colosală de steroizi monetari injectată pe pieţe de Banca Centrală Europeană aduce economia germană în pragul unui „boom“.

Uniunea Europeană a refuzat joi cererea autorităţilor elveţiene de renegociere a Acordului privind libera circulaţie a persoanelor care să-i permită Confederaţiei Helvetice să aplice cote pentru imigraţie, a afirmat o sursă europeană, citată de AFP. Decizia a fost luată în cursul unei reuniuni a ambasadorilor celor 28 de ţări ale UE la Bruxelles şi va fi formalizată într-o scrisoare oficială adresată Bernei, potrivit sursei.

Soldul migratoriu net anual al Marii Britanii a crescut cu aproape 40%, trecând de la 154.000 de sosiri, între septembrie 2011 și septembrie 2012, la 212.000 între septembrie 2012 și septembrie 2013, potrivit cifrelor oficiale cu privire la imigrație făcute publice joi la Londra, informează AFP, Reuters și EFE. Potrivit acestor statistici, numărul românilor și bulgarilor sosiți în Marea Britanie aproape că s-a triplat, ajungând de la 9.000 între septembrie 2011 și septembrie 2012 la 24.000 între septembrie 2012 și septembrie 2013. Oficiul național de statistică a precizat, la publicarea cifrelor în acest sens, că aproape 70% dintre acești imigranți români și bulgari au venit să muncească și 30% pentru a studia.

Încălzirea climatică riscă să agraveze considerabil sărăcia pe glob, afectând recoltele agricole şi ameninţând securitatea alimentară a milioane de persoane, avertizează Banca Mondială. „Fără o acţiune puternică şi rapidă, încălzirea climatică şi consecinţele ei ar putea agrava considerabil sărăcia în numeroase regiuni de pe glob”, avertizează instituţia într-un raport

Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 20131 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 evoluţia proceselor demografice se caracterizează prin scădere faţă de anul 2012 atât a natalităţii, cât şi a mortalităţii generale, la fel şi a valorii indicatorului de scădere naturală a populaţiei. Pe parcursul perioadei analizate rata totală de fertilitate a fost foarte scăzută (1,24 – 1,28 naşteri la o femeie).

Un aşa-numit sistem de educaţie duală, în care angajatorii lucrează cot la cot cu şcolile pentru a avea candidaţi cât mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii la absolvire, funcţionează de mai bine de un deceniu în Germania, iar această colaborare a făcut ca în unele regiuni ale Germaniei rata şomajului să fie aproape neglijabilă. În România, reducerea drastică a numărului de elevi din şcolile profesionale şi lipsa de atractivitate în rândul tinerilor pentru învăţarea unei meserii au condus la un deficit de candidaţi pe piaţa muncii şi la o rată a şomajului mai ridicată.

Una din părţile bune de a avea o elită la nivel mondial este că ei ştiu ce se întâmplă, încotro se îndreaptă lumea, pe când masele induse în eroare trebuie să aştepte decenii pentru a afla care bănci sunt falimentare sau să afle cine este un infractor la nivel înalt. Dar elita ar trebui să ştie aceste lucruri în timp real şi pe această bază ar trebui să facă previziuni exacte, scrie editorialistul britanic Paul Mason pentru The Guardian.

Elveţienii, deja printre cei mai bogaţi oameni din lume, au respins ieri prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elveţieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranţă socială din istoria ţării, dând câştig de cauză proprietarilor de afaceri care susţin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări şomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă şi ar majora preţurile.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.