În anul 2018 economia Republicii Moldova a crescut cu 4%. Informația a fost oferită de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul unui briefing desfășurat astăzi, 17 decembrie, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele înregistrate de minister în anul 2018. Potrivit ministrului, activitatea investițională s-a intensificat în perioada ianuarie – septembrie 2018, volumul investițiilor fiind în creștere cu 13,5% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent și constituie, per total, 12,9 mld. lei.

La ședinţa convocată de Ministerul Economiei și Infrastructurii au fost invitaţi reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociației producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova Fruct”, pentru a analiza problemele din sectorul de producere a fructelor în ţara noastră, de a identifica soluții și de a stabili acţiunile ce urmează a fi întreprinse. La întrunire s-a discutat despre necesitatea diversificării piețelor de export, dezvoltarea ramurii de prelucrare a fructelor, implementarea instrumentelor fiscale ce ar facilita activitatea producătorilor de fructe, precum și despre lansarea Programului „Mere în școli”.

Problemele mediului de afaceri și căile de soluționare ale acestora au fost discutate la întrevederea premierului Pavel Filip și reprezentanții ai peste 40 de producători autohtoni mari. Șeful Executivului a accentuat că dialogul și colaborarea cu mediul de afaceri sunt pilonii de bază în activitatea Guvernului și cheia succesului în crearea unui climat investițional favorabil. „Ajutați-ne să asigurăm, împreună, un mediu de afaceri cât mai atractiv”, a spus Pavel Filip.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern, scopul căreia este aducerea în concordanță a actelor normative ce reglementează modul de utilizare a contractului și a voucherului turistic cu amendamentele operate la legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activității în domeniu.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că cea de-a doua rundă de negocieri pe marginea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză s-a încheiat cu succes. Amintim că delegația moldovenească s-a aflat în perioada 22-27 iulie în capitala chineză, Beijing. În cadrul negocierilor au continuat discuțiile asupra aspectelor juridice ale Acordului, în special pe capitolele preambulului, prevederilor inițiale și instituționale, comerțului cu bunuri, regulilor de origine, drepturilor de proprietate intelectuală, concurenței, măsurilor sanitare și fitosanitare, barierelor tehnice în calea comerțului, comerțului electronic, investițiilor.

La Chişinău a avut loc reuniunea celei de a XIX Comisii interguvernamentale moldo-belaruse pentru cooperarea comercial-economică, co-prezidate de Mihail Rusîi, viceprim-ministrul Republicii Belarus şi Chiril Gaburici, ministru al Economiei şi Infrastructurii al RM. În cadrul comisiei au fost discutate proiectele în derulare, precum și un sir de inițiative noi – de asamblare a autobuzelor, livrarea medicamentelor, prelucrarea produselor agricole, crearea unui complex integrat de produse lactate în Republica Moldova.

Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare va acorda Moldovei 41 mil. euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău. Conducta va transporta, astfel, gaz românesc în capitala Moldovei.

Proiectul privind Liberalizarea capitalului și stimularea fiscală a fost retras din Parlament. Informația a fost confirmată de către unul dintre autorii proiectului, Andrian Candu.

La 1 noiembrie 2016, va intra în vigoare Acordul de comerț liber dintre R. Moldova și Turcia. Documentul are drept scop promovarea comerțului reciproc, dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, eliminarea barierelor în calea comerțului şi extinderea schimburilor comerciale, precum şi crearea condițiilor pentru continuarea atragerii investițiilor, în special, pentru dezvoltarea investițiilor mixte în cele două state.

Legea liberalizării capitalului și stimulării fiscale nu poate fi una în favoarea publicului larg, iar stimularea fiscală poate submina disciplina fiscală într-o țară cu un segment foarte larg al „economiei gri”.

Republica Moldova și Ucraina vor solicita Uniunii Europene să includă drumurile și podurile lor în Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) pentru a beneficia de finanțare din partea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare și granturi de la UE.

Potrivit modificărilor operate în Ordinul Ministerului Finanțelor 118 din 28 august 2017, a fost liberalizată procedura de acordare a dreptului la imprimarea de sine stătător și de solicitare a seriei și diapazonului de numere pentru imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale.

Cu privire la interpretările eronate apărute în presă privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, Ministerul Finanțelor precizează că acestea sunt finanțări separate. Acestea diferă, atât prin sumă de bani alocată, cât și prin condițiile de acordare.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală. Proiectul prevede liberalizarea capitalului astfel încât să permită cetățenilor să declare capitalul ce le aparţine şi care anterior se afla în posesia altor persoane fizice sau nu era declarat deloc, în schimbul unei taxe de 2% din valoarea bunului. Astfel, persoanele fizice vor putea beneficia de liberalizarea capitalului, iar pentru persoanele juridice proiectul prevede doar stimularea fiscală.

În ultimele săptămâni se discută mult la nivel de experţi, instituţii publice şi, evident, în presă, posibilitatea obţinerii celor 100 mil. euro de asistenţă macrofinanciară, negociate cu UE. Cu precizări asupra intrepretărilor eronate privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană au venit şi Guvernul, şi Ministerul Finanţelor.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Reprezentanţii ministerelor de profil din Moldova şi Ucraina examinează la Chişinău probleme cooperării şi implementării proiectelor în domeniul transportului şi infrastructurii drumurilor.

La sfârșitul săptămnâii trecute Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 36,3 mil. euro sub formă de suport bugetar. Obiectivele acestei asistențe sunt crearea locurilor de muncă, sporirea exporturilor pe piața europeană, consolidarea administrației publice, accelerarea dezvoltării rurale și realizarea reformei poliției.

Potrivit proiectului legii bugetului 2018, intrările din granturi la bugetul de stat vor constitui 2 830,0 mil.lei, ceea ce în raport cu veniturile totale constituie 7,7%, iar ca pondere în PIB – 1,8% şi include granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 2 189,2 mil.lei, ceea ce se echivalează cu 105,2 mil.euro sau 77,4% din totalul sumei și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe – 640,8 mil. lei sau $39,4 mil., ceea ce reprezintă 22,6%. În anul viitor suma granturilor se va dubla, majorându-se cu 1 657,9 mil. lei.

În cadrul vizitei oficiale în Israel, Prim-ministrul Pavel Filip s-a întâlnit cu Premierul Statului Israel, Benjamin Netanyahu. Oficialii au făcut un schimb de opinii pe marginea stadiului actual al relațiilor bilaterale şi asupra perspectivelor dezvoltării în continuare a acestora.