Deținătorul patentei de întreprinzător are următoarele obligații: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii;

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Se aplică taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru o unitate de comerț cu ridicată, cum ar fi „Unitățile de comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și legumelor” și „Unitățile de comerț cu ridicata a produselor chimice”?

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

Guvernul nu a susținut scutirea de TVA fără drept de deducere a hârtiei de la poziția tarifară 480100000 în volumul utilizat pentru publicațiile periodice de importanță socială, prevedere inclusă în inițiativa legislativă înregistrată de un grup de deputați. Potrivit autorilor, proiectul ce prevede modificarea Codului fiscal, a Legii cu privire la libertatea de exprimare, Legii comunicațiilor poștale și a Legii bugetului pentru anul 2018 are drept scop crearea condițiilor de funcționare și susținere a presei autohtone de importanță naţională.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

La Chişinău, în perioada 5-6 octombrie, s-a desfășurat reuniunea consulilor onorifici ai Republicii Moldova, organizată de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Scopul acesteia a fost consolidarea relațiilor dintre autoritățile publice şi consulii onorifici, stabilirea priorităților de activitate a acestora pentru următoarea perioadă. La eveniment au participat şi oficiali din cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii. Prezența consulilor onorifici în diferite spații şi zone face ca țara noastră să devină mai cunoscută, mai vizibilă, mai atractivă, urmărindu-se dezvoltarea şi consolidarea raporturilor comercial-economice cu noi parteneri străini, interesați de cooperare multidimensională cu agenții economici din Republica Moldova.

Alocarea mijloacelor financiare din sursele Fondului Ecologic Național pentru proiecte ce țin de organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică și propagarea cunoştinţelor ecologice nu constituie ajutor de stat, în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat, potrivit deciziei Consiliului Concurenței nr. ASO-71 din 17 octombrie 2019. Măsura respectivă ce constă în alocarea de resurse financiare pe perioada anilor 2011 – 2018 a fost raportată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova s-a întâlnit cu Kristin Chapdelaine, Secția Politico- Economică și Anna Margolis, Consilier, Secția Economică, Ambasada Statelor Unite ale Americii, la Chișinău. În cadrul întrevederii, omologii au discutat despre importanța organizării evenimentelor comune, pentru promovarea mediului de afaceri și stabilirea de noi contacte între antreprenorii din Republica Moldova și SUA. Sergiu Harea, președintele CCI a RMб a trecut în revistă activitățile organizate în comun cu partea americană, și a subliniat deschiderea mediului de afaceri autohton către piețe străine.

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

Hotărârea Guvernului ce prevede crearea unei noi instituții care va administra și dezvolta sistemul informațional în domeniile finanțelor publice, achiziții publice, fiscal și vamal a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Astfel, urmează a fi creată Instituția Publică Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe prin reorganizarea ÎS „Fintehinform”, ÎS „Fiscservinform” și ÎS „Vamservinform”. Printre cele mai importante funcții ale noii instituții sunt implementarea mecanismului Ghişeului unic la prestarea serviciilor publice în domeniile de competenţă,

În 2017 finanțele publice au fost influențate de conjunctura macroeconomică favorabilă, dar și de sistarea unei părți din asistența externă — la această concluzie au ajuns cei de la Expert-Grup, în analiza creșterii economice din Moldova, prezentată în cadrul conferinței MEGA.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

În cadrul ședinței Guvernului din 3 ianuarie 2020 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 998/2003privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este elaborat în scopul îmbunătățirii administrării fiscale aferent calculării și colectării impozitelor și taxelor locale de către Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligațiilor fiscale aflate în evidența serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale care cad sub incidența art. 172 alin. (3) din Codul fiscal1. Documentul reglementează modalitatea stingerii restantelor, ale căror evidență este ținută de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor (SCITL).

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.