Compania a importat o piesă de schimb pentru a o instala la un echipament livrat scutit de TVA cu drept de deducere, care se află în termen garanție. Are dreptul compania să deducă TVA la import pentru piesa de schimb? Care este modalitatea de facturare a acestei piese de schimb, dacă cumpărătorul a achitat echipamentul care include și garanția de 2 ani?

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Una din modificările acestui an la capitolul accize este majorarea limitei neimpozabile cu acciză a valorii mărfurilor de uz sau consum personal, introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, de la 300 la 430 euro. Despre aceasta s-a discutat în cadrul celei de-a VII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova. Un alt aspect pe care speakerul — Alexandru Șipitca, senior manager Servicii fiscale EY Moldova l-a adus în atenția participanților este scutirea de acciză.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Conform art.102 alin. (10) lit. b) și c) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Compania noastră a importat seminţe de ciuperci. La vama am achitat TVA la cota de 20%. La livrarea lor pe teritoriul RM cota TVA va constitui 20% sau 8%?

În conformitate cu art.123 alin.(3) din Codul fiscal, accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit. b) pînă la depunerea declaraţiei vamale sau pînă la data prelungirii termenului de plată.

În ultimul timp, în Republica Moldova s-au intensificat cazurile de fraude informatice care țintesc agenții economici ce au la bază desfășurarea activităților de import a mărfurilor și materiei primă. Anunțul a fost făcut de către Centrul pentru combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Veniturile bugetului consolidat central la situația din 31 martie curent au fost executate în mărime de 13 225,7 mil. lei sau 22,2 % față de suma precizată în mărime de 59 472,8 mil. lei. Comparativ cu anul precedent, acestea au fost executate la nivel de 106,8%. Datele sunt incluse în Raportul privind executarea bugetului consolidat central la situația din 31 martie 2019.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Potrivit art. 96 lit.b) liniuța a șasea din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, conform pct.17 din Reglementarea tehnică „Zahăr”. Producerea și comercializarea”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.774 din 3 iulie 2007, în funcţie de metoda de fabricare, zahărul destinat consumului uman, se clasifica în zahăr cristal, zahăr presat, zahăr pudră.

Ministerul Finanţelor, întru executarea art.12 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 și Hotărârii Guvernului RM nr.294 din 17 martie 1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” , cu modificările şi completările ulterioare, a emis Ordinul nr. 65 din 18.04.2019 Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” şi a Dispoziţiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii”. Conform pct. 4 din ordinul menționat, noul formular de strictă evidență cu regim special se aplică începând cu 1 mai 2019.