Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul cu privire la modificarea OMF nr.08/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17), OMF nr.40/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM20), OMF nr.09/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (DAJ17)  și OMF nr. 146/2019 privind aprobarea formularului DASS19 - Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în domeniul sănătății.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Evaluarea performanțelor individuale ale salariatului reprezintă procedura de evaluare a personalului, prin care se determină nivelul de îndeplinire a indicatorilor de performanță individuală, în vederea aprecierii rezultatelor obținute, identificării necesităților de dezvoltare profesionale și se aplică categoriilor de personal pasibile evaluării, în conformitate cu decizia angajatorului.

În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus pentru consultări publice proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, cu posibilitatea abrogării ulterioare a Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Cadrul normativ de bază care reglementează luarea la evidență a angajamentelor externe private supuse notificării este stabilit de Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară și Instrucțiunea privind notificarea angajamentelor externe, aprobată prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 12/2020.

La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 258 pentru modificarea unor acte normative (executarea unor hotărâri ale Curții Constituționale și perfecționarea mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii) (în continuare Legea nr. 258/2025). Această lege organică a fost publicată în

Scopul procedurii insolvabilităţii conform art 1. alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149/2012, este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului, prin distribuirea produsului finit, adică prin recuperarea creanţelor, pentru a acoperi pasivul debitorului.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

În momentul de față, pe teritoriul RM sunt în circulație trei tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA: Facturi fiscale imprimate de sine stătător prevăzute cu însemne de protecție (obținute prin intermediul „Comanda on-line a formularelor tipizate”, cu alocarea seriei și diapazonului de numere);

Începând cu 1 ianuarie 2023, dările de seamă fiscale se prezintă doar în mod electronic, de către toți contribuabilii (persoanele juridice sau persoane fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător sau profesională), indiferent de numărul de salariați, precum și persoanele fizice rezidente care direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget, conform prevederilor Legii nr.356/2022.

Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriei țărănești (de fermier)(în continuare GȚ) sunt reglementate de Legea nr.1353/2000 privind GȚ (de fermier) (în continuare Legea nr.1353/2000).

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, începând cu data de 13 noiembrie 2020, Sistemul Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” va avea un nou design. Acesta va oferi contribuabililor oportunitatea de a  naviga mai facil și rapid. Modificare efectuată în sistem va permite beneficiarilor o conectare automatizată mai interactivă și comodă la serviciile fiscale electronice.   Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este disponibil pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat - www.sfs.md în partea dreaptă a paginii și are drept obiectiv de bază stimularea interacțiunii contribuabililor cu SFS exclusiv în mediul on-line.

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

În cadrul versiunii anterioare a sistemului „e-Factura”, facturile fiscale (FF) erau semnate în mod obligatoriu de către două persoane responsabile ale furnizorului sau de către o singură persoană cu aplicarea a două semnături electronice. Drept urmare, FF trecea prin statutul „Aplicată prima semnătură”, apoi „Aplicată a doua semnătură”. La aplicarea primei semnături electronice, FF i se atribuia seria și numărul, iar la aplicarea celei de-a doua semnături electronice se plasa de către sistem, în mod automat, data eliberării FF, care era egală cu data semnării nemijlocite.

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.  

Modificările legislației conexe Codului administrativ (CA) ce vizează emiterea actelor cu caracter normativ sau individual, proiectul cărora a fost examinat în cadrul ședinței Guvernului din 4 mai, vin cu precizări în peste 50 de legi, inclusiv în Codul fiscal. Acestea țin de dreptul de a contesta deciziile autorității fiscale și a funcționarilor fiscali, dar stabilesc și un șir de derogări de la prevederile CA.   Astfel, CF va stabili expres că dreptul de a contesta decizia SFS sau acțiunea funcționarului fiscal poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ nr. 116/2018. Totodată, în ambele cazuri pe marginea contestaţiei (atât a deciziei organului fiscal, cât și a acțiunilor funcționarului acestuia) decizia va fi emisă prin derogare de la prevederile CA.

În primele nouă luni ale anului 2021 Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii în sumă de 4,1 mld. lei (fără transferuri de la bugetul de stat), în creştere cu circa 542 mil. lei sau cu 15% faţă de perioada similară a anului 2020.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu – 3,9 mld. lei, cu 533 mil. mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată, primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă au depăşit 129 mil., în descreştere cu 3,1 mil. lei comparativ cu primele nouă luni din 2020.