Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.

Conform scrisorii Ministerului Finanţelor nr. 26-06/2-11/455/1306 din 07.03.2012 referitor la unele particularităţi ce ţin de evidenţa obligaţiilor fiscale, începînd cu luna aprilie 2012, agenţii economici au posibilitatea de a transmite dările de seamă fiscale corectate prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”, pentru perioadele fiscale începînd cu 1 ianuarie 2007.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

Aproximativ 100 mii de persoane fizice depun declaraţii privind impozitul pe venit. Cea mai mare parte din veniturile declarate sînt venituri salariale, iar restul — veniturile parvenite din alte surse, cum ar fi veniturile din dobînzi, roialty, publicaţii etc. Începînd cu anul 2012 se iniţiază administrarea separată a persoanelor fizice cu venituri majore, ce deţin proprietăţi cu valoare mai mare de 1 mil. lei şi venituri mai mari de 300 mii lei anual.

Prin Legea nr. 267 din 13 ianuarie 2012, au fost operate completări la Codul fiscal cu articolul 1181 „Registrul general electronic al facturilor fiscale”, potrivit căruia, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale în decursul zilei în care aceasta a fost eliberată, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de: 100000 lei – începînd cu 1 iulie 2012, de către subiecţii impunerii cu T.V.A. care sînt deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;50000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2013, de către toţi subiecţii impunerii cu T.V.A.;10000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2014, de către toţi subiecţii impunerii cu T.V.A.

La momentul procurării, în temeiul art. 103 alin. (1) pct. 23) din Codul fiscal, livrarea acestuia a fost scutită de T.V.A. Pînă la finele anului 2012 pentru mijlocul de transport a fost calculată uzura, valoarea de bilanț fiind egală cu zero. La moment se examinează posibilitatea de comercializare a camionului. Livrarea în cauză va fi una scutită sau impozabilă cu T.V.A.? Ce document urmează a fi întocmit? În conformitate cu art. 95 alin. (1) și art. 93 pct. 3) și pct. 6) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, …, cu excepţia celor scutite de T.V.A., de subiecţii impozabili reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, constituie obiectul impunerii cu T.V.A. Prin urmare, în contextul celor menţionate, livrarea autocamionului, procurarea căruia anterior a fost scutită de T.V.A. în temeiul art. 103 alin. (1) pct. 23) din Codul fiscal, reprezintă o livrarea impozabilă, pentru care T.V.A. se aplică pe principii generale.

Prin obligaţiile aferente T.V.A., se necesită determinarea obligaţiei de calculare a impozitului, declarare şi respectiv de achitare a sumei obligaţiei. Aprecierea regimului de aplicare a T.V.A. în cadrul relaţiilor dintre persoanele juridice rezidente, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, şi alţi agenţi economici, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care au relaţii cu sistemul ei bugetar, este reglementat de Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, nr. 1417 din 17.12.1997.

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

IFS teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în activitate, relatează despre modificările şi completările realizate prin Legea nr. 48 din 26.03.2011 (publicată în Monitorul Oficial al RM din 04 aprilie 2011) „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. Astfel, reieşind din aceste modificări, începînd cu 04 aprilie 2011, în tot textul Titlului VII „Taxele locale” al Codului fiscal, noţiunile de „cotă maximă” şi „cotă concretă” au fost substituite cu cuvîntul „cota”. Respectiv, urmare a acestui fapt, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale sunt în drept de a stabili cotele aferente taxelor locale fără careva delimitări. În acelaşi timp, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale nu sunt în drept să aplice alte taxe locale decât cele prevăzute în art. 289 alin. (2) al Codului fiscal.

La finele anului precedent compania „X” a depus toate actele necesare şi avizele instituţiilor abilitate în vederea construcţiei şi instalării unui dispozitiv publicitar. La data din 18 ianuarie 2012 de către Primăria mun. Chişinău a fost eliberată autorizaţia de construire şi amplasare a publicităţii exterioare cu termen de valabilitate de la 19.02.2012 pînă la 18.02.2013.

Stimată audiență! În primul rînd, aş dori să vă mulţumesc pentru acceptul de a participa la masa rotundă de astăzi, în cadrul căreia vor fi puse în discuţie realizările şi perspectivele activităţii Serviciului Fiscal, prin prisma reformei administrării fiscale, foarte actuale în prezent.

de la care valoare urmează de a se determina obligaţiile aferente T.V.A.? În conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Prin noţiunea de „livrare de mărfuri” se defineşte transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision (art. 93 pct. 3) din Codul fiscal).

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, supravegherea, controlul şi administrarea în domeniul fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice se efectuează de către organele abilitate1, în conformitate cu prevederile legii.

În conformitate cu prevederile art. 2011 din Codul fiscal, organul fiscal este în drept să sechestreze producţia agricolă nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal. Potrivit art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, nu sunt sechestrabile produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern. De menţionat că, întru executarea prevederilor normative în vigoare, organul fiscal va ţine cont de anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1538 din 27 noiembrie 2002

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu punerea în aplicare a Legii nr. 178 din 11 iulie 2012 ,,Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial nr. 190-192 din 14 septembrie 2012), şi întru interpretarea univocă a legislaţiei, aduce la cunoştinţă următoarele.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 214 alin. (1) din Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale. Întru asigurarea reducerii restanţei la buget prin încasarea acesteia în timp cît mai restrîns şi pe deplin, organul fiscal, în cadrul controlului fiscal total, urmează să elucideze şi să includă în actul de control următoarele aspecte ale administrării fiscale. Anterior emiterii deciziei privind efectuarea controlului fiscal, organul fiscal analizează fişa personală a contribuabilului, ce urmează a fi supus controlului, şi în cazul în care acesta admite restanţe la buget, în decizia privind iniţierea controlului fiscal se va efectua o înscriere, în partea ce ţine de controlul fiscal, cu reflectarea informaţiei privind restanţa la ziua iniţierii controlului fiscal. De asemenea, în cadrul controlului fiscal, organul fiscal urmează să constate identitatea restanţei, reflectate în evidenţa contabilă a entităţii economice, cu cea reflectată în fişa personală, inclusiv pe bugete şi pe tipuri de plăţi. La fel, în actul de control fiscal urmează a fi reflectate motivele admiterii restanţei, precum şi propunerile de înlăturare a acestora pe căile legal posibile de recuperare a arieratelor fiscale. Totodată, urmează a fi analizat fluxul de mijloace băneşti, atît în numerar, cît şi din conturile bancare, precum şi motivul nefolosirii acestor surse financiare întru stingerea restanţelor la buget, în cazul în care au fost constatate. Adiţional, urmează a fi analizat şi reflectat în actul de control aspectul privind datoriile bugetului faţă de contribuabilul controlat, în cazul în care acestea există, precum şi posibilitatea stingerii restanţelor din contul sumelor respective prin compensare sau altă metodă legală.

La situaţia din 30 iunie 2013 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 9 527,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 104,1% faţă de nivelul planificat.