Furnizorul de apă din capitală anunţă o nouă licitaţie internaţională privind furnizarea materialelor şi a fitingurilor pentru reabilitarea reţelelor de apeduct şi canalizare, transmite Ipn.

Ceva straniu s-a întâmplat, la începutul lunii aprilie, în Nigeria: economia aproape s-a dublat, adunând sute de miliarde de dolari şi ajungând la valori similare celor din Polonia sau Belgia. Economia nigeriană a depăşit-o chiar şi pe cea a Africii de Sud, devenind cea mai puternică de pe întreg continentul african. Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

Parcul Industrial (PI) ”Răut”, situat în municipiul Bălți propune oamenilor de afaceri să investească în realizarea proiectului Incubatorului de Industrie, Inovații și Tehnologii.

PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast.

Cadrul instituțional existent conține constrângeri în ce privește transformarea Serviciului Fiscal de Stat(SFS) într-o instituție puternică, capabilă să preia întreaga responsabilitate privind diminuarea discrepanței fiscale — se menționează în studiul ”Discrepanța fiscală — realitate invizibilă”, lansat de Centrul Analitic Independent Expert — Grup.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Efortul Italiei de a-şi salva industria aflată în suferinţă este emblematică pentru problemele economice ale Europei, mai ales ale ţărilor din sudul continentului. Dar în Italia o campanie guvernamentală pentru salvarea companiilor de stat de la faliment ia amploare, iar Papa Francisc intervine pentru a sprijini acest efort. Ultimele săptă­mâni au adus un val de veşti proaste pentru industria fierului şi oţelului din Italia.

Rata şomajului din Spania a scăzut în trimestrul al treilea la 23,7%, cel mai redus nivel atins de la sfârşitul anului 2011, de la 24,5% în trimestrul precedent, datorită revenirii economiei la una dintre cele mai rapide creşteri economice din zona euro, potrivit datelor institutului de statistică. Banca Spaniei estimează că economia ţării a consemnat în trimestrul al treilea o creştere de 0,5%, după un avans de 0,6% în trimestrul precedent, relatează Bloomberg.

Guvernul federal al Statelor Unite a înregistrat în anul fiscal 2014, încheiat la sfârşitul lunii septembrie, cel mai redus deficit bugetar începând din 2007, dinainte de intrarea în recesiune, respectiv 483 miliarde dolari, potrivit datelor Trezoreriei americane. Deficitul pentru anul fiscal 2014 a scăzut cu 29% faţă de valoarea consemnată în anul anterior, 680 de miliarde de dolari, scrie The Wall Street Journal. Deficitul din acest an reprezintă aproximativ o treime din cel înregistrat în anul 2009, când a atins nivelul record de 1.400 de miliarde de dolari.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.

Dacă Germania va afla pe propria piele ce înseamnă suferinţa cu care s-au confruntat şi alte state din zona euro, s-ar putea ca acest lucru să fie de bun augur pentru restul Europei. Intrarea în recesiune ar putea determina Germania să renunţe la opoziţia „dogmatică” faţă de stimularea creşterii, scrie Bloomberg.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a reiterat miercuri că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă «semnificativă» după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni de la sfârşitul lui octombrie, pe fondul unei creşteri economice modeste. Decizia Fed a fost anticipată de majoritatea economiştilor. Dobânda de politică monetară se află în banda 0-0,25% din decembrie 2008, relatează Bloomberg.

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent, informează Bloomberg. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii.

În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ţară se reduc cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, relatează NOI.md. Constatarea a fost făcută de experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Alexandru Fala, în numărul din septembrie a ediţiei Realitatea Economică. Experţii de la Expert-Grup accentuează faptul că situaţia economică din Republica Moldova rămîne instabilă, iar presiunea asupra creşterii economice în următoarele luni este inevitabilă.

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Vicepremierul polonez Elzbieta Bienkowska a primit în Comisia Europeană rolul deosebit de important pentru întreaga UE de comisar european pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. Şeful său, premierul Donald Tusk, a demisionat pentru a prelua preşedinţia Consiliului European, structură care reuneşte liderii Uniunii Europene. Ministrul polonez de externe s-a folosit de criza ucraineană pentru a face remarcată în întreaga lume diplomaţia poloneză. Puterea politică a Poloniei în UE este acum mai mare ca niciodată, iar puterea economică o ajută să-şi consolideze poziţia.

Austria intenţionează să introducă un pachet de reduceri fiscale în valoare de cel puţin 5 miliarde de euro anul viitor, care ar putea încuraja revigorarea economică, fără creşterea deficitului şi a datoriei, potrivit unor surse oficiale. Social democraţii (SPO) şi partenerii de coaliţie din Partidul Popular Austriac (OVP) au ajuns la un acord în privinţa acestei sume începand din anul 2015, dar au amânat stabilirea detaliilor privind reducerea impozitelor şi compensarea acestora cu venituri din alte surse.

Datoria publică brută a Ungariei a ajuns la 85,1% din PIB la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, nivel atins în ultimii 14 ani doar în 2010, când a declanşat deprecierea puternică a forintului.