Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Cea de-a treia tranșă de aproape $34 mil. din partea Fondului Monetar Internațional aprobată pentru Republica Moldova intră în ţară. Decizia a fost luată de Consiliul de Directori Executivi ai FMI. Circa $22,5 mil. se află deja în conturile Băncii Naționale a Moldovei. Încă $11,25 mil. vor ajunge în Republica Moldova în această săptămâna.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Începând cu 1 mai 2019, decontarea valorilor mobiliare corporative ale societăților pe acțiuni va fi efectuată de către Depozitarul central unic (DCU). Între timp, până la această dată, societăţile de registru sunt obligate să transmită DCU registrele deţinătorilor de valori mobiliare ale băncilor şi societăţilor de asigurare.

Mâine, 15 martie 2019, va ieși de sub tipar nr. 94-99 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei moldovenești pentru anul curent, la 3,8 la sută, de la 3,0% cât anticipa la evaluarea precedentă a programului cu Republica Moldova.

Relația productivă dintre Guvern și Asociația Investitorilor Străini (FIA) a fost remarcată în timpul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu membrii FIA. Premierul a spus că din prima zi a mandatului și-a propus ca acest Guvern să fie un partener și un prieten al mediului de afaceri și, datorită eforturilor comune, au fost obținute rezultate. Indicatorii economici sunt în creștere, iar Executivul are posibilitate să facă investiții sociale. Capacitatea de a face investiţii sociale apare atunci când ai investitori, când ai locuri de muncă, când ai de unde acumula bani în bugetul statului, bani care vin din impozite, a menționat Pavel Filip.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Zilele de 30 aprilie, 10 mai și 26 august 2019 ar putea fi zile de odihnă, iar zilele de 13 aprilie, 18 mai și 17 august 2019 – zile lucrătoare. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la transferal unor zile de odihnă în anul 2019, cu scopul utilizării optime de către salariaţi a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare în anul 2019. Decizia urmează a fi luată miercuri, 28 noiembrie, în cadrul ședinței Guvernului.

Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare proiectul privind aprobarea cuantumului ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2018. Acesta este elaborat pentru a executa prevederile Legii privind azilul în Republica Moldova, potrivit căreia beneficiarii de protecţie internațională au dreptul la ajutor bănesc, în limitele disponibilităților financiare ale statului, dacă sunt lipsiți de mijloacele de existenţă.

Potrivit art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. În condițiile art. 12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, pentru operațiunile prevăzute la alin.(1) al articolului menționat care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.