Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În anul 2017, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a diminuat cu 4,6%, faţă de anul 2016, indică datele oferite de Biroul Național de Statistică. În același timp, în 12 luni ale anului 2017, s-a majorat cu 19,9% cifra de afaceri din comerţul cu ridicata. Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei la fel a scăzut — cu 0,4%, în raport cu anul precedent, dar a crescut indicatorul pentru comerţul cu autovehicule şi motociclete — cu 12,9%.

Inițial este de menționat că prin Legea nr. 278 din 16 decembrie 2016 au fost efectuate unele modificări și completări la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 din 15 iulie 1998 (MO, 2016, nr. 472-477) (în continuare – Lege), în același timp, prin Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (în vigoare din 01.01.2017) prevederile Codului fiscal au fost completate cu o noțiune nouă „activitate independenta”, iar regimul fiscal aferent acestuia a fost stipulat în Capitolul 102 din Codul fiscal.

Ce sancțiuni riscă persoana fizică în cazul neînregistrării sau înregistrării tardive la SFS a contractului de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare și neachitării sau achitării tardive a impozitului pe venit? Conform prevederilor art. 901 alin. (34) din CF, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decât cele specificate la art. 90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului (până la 01.01.2017 – 5%). Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sunt deservite. Acest impozit se achită lunar cel târziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat, prevede politici de asistența şi sprijin pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de detectare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii, cu asigurarea sancționării inevitabile a acestora. Astfel, construcția, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumusețare, întreținerea și repararea autovehiculelor și comerțul cu ridicata a produselor alimentare sunt cele 7 segmentele ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare din partea SFS în acest an.

În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2015, a fost publicată Legea nr. 218 din 03.12.2015, prin care a fost completat articolul 211 din Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior, cu un nou aliniat (4).

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

În Monitorul Oficial din 12 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 200 din 3 aprilie 2019 cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. Aceasta prevede acordarea posibilității agenților economici de a introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. Până acum acest regim vamal se permitea doar pentru sculele și instrumentele speciale.

Cabinetul de miniştri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Amendamentele propuse vizează prelungirea termenului de desfăşurare a două genuri de activitate, pentru încă doi ani, adică până la data de 31 decembrie 2018.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Pe parcursul anului 2018, SFS a efectuat 1261 de controale fiscale în baza planului de control, în urma cărora au fost calculate la buget, suplimentar, 223,9 mil. lei, dintre care au fost încasate 86,36 mil lei. Informația se regăsește în Raportul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018, potrivit căruia nivelul de rezultativitate a controalelor fiscale este de 91,7%. Totodată, în anul 2018, Direcțiile control fiscal operativ din cadrul SFS au efectuat 10 646 controale fiscale prin metoda de verificare operativă conform analizei riscurilor, cu aplicarea sancţiunilor în sumă de peste 31,91 mil. lei.

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Serviciul Fiscal de Stat aplică instrumentele fiscale menite să contribuie la creșterea eficienței acțiunilor de prevenire și combatere a fraudei fiscale, utilizate de către SFS față de contribuabilii cu risc de neconformare fiscală. Acestea sunt descrise în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019. Așadar, tratamentele de conformare sunt divizate în cele de conformare voluntară și conformare forțată, și se aplică pentru diferite categorii de contribuabili: persoanele fizice și juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător, agenții economici care admit restanțe la bugetul public național, persoanele fizice – posibili subiecți ai estimării veniturilor prin metode și surse indirecte și alți contribuabili din sectorul administrat.

1. (10.2.15) Care sunt condițiile obligatorii pentru prelungirea termenului de valabilitate a patentei pentru desfășurarea activității de comerțul cu amănuntul?

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).