Cum urmează a fi deduse pierderile tehnologice suportate de agenții economici în procesul de producere/executare a lucrărilor?   În conformitate cu prevederile art.24 alin.(13) din Codul fiscal (CF) deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

O companie are un website pe care este prezentat și promovat sortimentul mărfurilor propuse cumpărătorilor. Website-ul nu oferă posibilitatea de a efectua vânzări, nu asigură efectuarea plăţilor online, ci doar vizualizarea produselor și plasarea comenzilor. În asemenea circumstanțe site-ul este sau nu considerat magazin online, pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei de comerţ?

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

În primele patru luni ale anului 2020, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 8738,2 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (23869,8 mil. lei) la nivel de 36,6%, se spune în Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) publicat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 4452,5 mil. lei sau 31,6% comparativ cu suma anuală prevăzută de 14097,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor a înregistrat o creştere cu 196,4 mil. lei sau cu 4,6%.

În anul 2020, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus ca scop dezvoltarea serviciilor electronice pentru contribuabili în scopul majorării gradului de conformare fiscală și creării unui climat favorabil mediului de afaceri. Prioritățile de dezvoltare ale SFS. Astfel, organul fiscal va consolida administrarea fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare a arieratelor, care prevede îmbunătățirea proceselor și procedurilor de gestionare a restanțelor în scopul diminuării acestora la bugetul public national. Totodată, va fi lansat SIA „Cabinetul electronic al contribuabilului”, care va oferi posibilitatea de gestionare online a accesului la serviciile fiscale electronice.

„E” S.R.L. nu a achitat restanţele acumulate la capitolul impozitul pe venit şi ca urmare organul fiscal a emis ordinul incaso pentru încasarea mijloacelor băneşti de la contul valutar al entităţii, având în vedere că aceasta nu dispunea de mijloace băneşti la contul bancar în monedă naţională. Entitatea consideră că SFS nu urma să încaseze mijloace băneşti de la contul în valută străină, iar restanţa acumulată urma să fie achitată imediat ce vor fi disponibile mijloace băneşti la contul bancar în valută naţională şi intenţionează să conteste acţiunile fiscului. Care sunt prevederile legislaţiei în cazul dat?

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a lansat astăzi, 4 mai, Centrul de apel cu numărul unic 022 822222 destinat serviciilor de asistență oferite de către instituție partenerilor și clienților săi. Prin intermediul noii linii telefonice, operatorii Centrului de apel acordă asistență și suport tehnic utilizatorilor Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP) și altor sisteme de evidență contabilă, administrate de CTIF, în ceea ce privește utilizarea funcționalităților acestor sisteme.

Conform căror reguli se efectuează controlul pentru identificarea cazurilor/ faptelor de desfășurare a activității de întreprinzător fără înregistrare? Conform prevederilor Legii 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.

La 21 decembrie 2016 de către Colegiul civil al Curții de Apel a fost dispusă ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, invocînd că acestea contravin art. 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin. (1) din Constituţie. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a considerat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. d) din Codul de executare, potrivit cărora instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, obligă debitorul să execute hotărârea judecătorească prin intermediul executorului judecătoresc, fiind privat de posibilitatea să o execute în mod benevol.

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Este necesară sau nu autorizarea instanţei de judecată în cazul pătrunderii forţate de către executorul judecătoresc în încăperile debitorului — persoană juridică în cazul asigurării acţiunii? Potrivit alin. (1) art. 29 din Constituţia RM, domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia. Alin. (2) al aceluiaşi articol indică că de la prevederile alin. (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii: pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.