Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

În luna mai 2021 leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 1,2% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7430 USD/MDL comparativ cu 17,9600 USD/MDL în luna aprilie. Potrivit valorilor de la finele lunii mai, leul s-a apreciat cu 1,0% în raport cu dolarul SUA. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoră i-a revenit în continuare monedei unice europene (78,4%), comunică Banca Națională a Moldovei.   În perioada analizată gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 101,4%, comparativ cu 94,2% în luna aprilie, iar oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu $15,7 mil. (-6,8%) și cererea netă

De rând cu creșterea exporturilor, în primele șapte luni ale anului 2021 s-a majorat și volumul importurilor, care este cu 32,5% mai mare față de cel raportat în lunile ianuarie-iulie 2020, în anul curent fiind importate mărfuri în sumă de $3828,3 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Cu toate acestea, în luna iulie 2021 au fost importate mărfuri în sumă de $561,9 mil., cu 4,7% mai puțin decât în luna precedentă, dar cu 13,1% mai mult decât în luna iulie 2020.  

În luna iulie 2021 cu transportul public au fost transportați 5,2 mil. pasageri, în creștere cu 23,2% față de luna corespunzătoare din anul precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în luna iulie 2020 față de luna iulie 2019 de 1,9 ori. Majorarea indicatorului a fost asigurată, preponderent, de majorarea numărului de pasageri transportați cu transportul rutier cu 881,2 mii pasageri (+21,2%) și cu transportul aerian – cu 102,7 mii pasageri (de 5,7 ori).   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), în ianuarie-iulie 2021 cu transportul public au fost transportați 34,8 mil. pasageri, în creștere cu 14,1% față de rezultatele înregistrate în aceeași perioadă din anul trecut.

La situația din 30 septembrie anul curent, cele 11 bănci licențiate din Moldova au înregistrat rentabilitatea activelor de 2% (în creștere cu 0,5 p.p.) şi rentabilitatea capitalului de 12,0%, (cu 3,2 p.p. mai mare) comparativ cu indicatorii de la sfârșitul anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM).   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 activele totale în sectorul bancar au constituit 113,8 mld. lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,6% sau cu 10 mld. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 45,8% (52,1 mld. lei), fiind în creștere cu 2,5 p.p.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Pe agenda ședinței cabinetului de miniștri de astăzi, 30 iunie curent, a fost inclus proiectul Hotărârii de Guvern prin care se propune stabilirea zilei de luni, 30 august 2021, în calitate de zi de odihnă, ce urmează a fi recuperată în ziua de sâmbătă, 21 august 2021. Astfel, bugetarii ar putea avea o minivacanță (27-31 august) în luna august curent.   Reamintim, subiectul privind transferul unei zile de odihnă în anul 2021 a fost inclus în cadrul unei ședințe a secretarilor generali din luna mai curent.  

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În cazul tranzacțiilor efectuate în conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit.e) (procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (red.)) și lit.f) (procurarea proprietăţii gajate, ipotecate, sechestrate de la subiecţii impozabili (red/)) din Codul fiscal, în coloana respectivă se indică mențiunea „Taxare inversă”.   Lipsa mențiunii „Taxare inversă” în coloana respectivă nu exonerează subiecții impozabili specificați la art.94 lit.e) și lit.f) din Codul fiscal de obligația achitării TVA la buget aferent procurărilor respective.

Producția agricolă produsă de persoanele juridice, subiecți ai activității de întreprinzător și înregistrați permanent la Agenția Servicii Publice, care au relații fiscale cu sistemul bugetar al țării deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată în interes personal, precum și livrată în adresa persoanelor juridice, subiecți ai activității de întreprinzător, situați pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, la trecerea prin posturile vamale interne de control este scutită de plata TVA, cu condiția prezentării în original a certificatului eliberat de primăria localității privind deținerea terenurilor în posesie (cu indicarea suprafeței acesteia), precum și a actului în original,

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

Autoritățile au elaborat proiectul  legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice, ce instituie norme ce țin de certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la această producție și de publicitatea ei, precum și norme privind efectuarea controalelor.   Proiectul este elaborat la recomandarea experţilor antrenaţi în misiunile TAIEX pentru implementarea programului „Suport Strategic în domeniul agriculturii ecologice din Republica Moldova” și  vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Strategia de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026 – un document de politici în domeniul deservirii contribuabililor pe termen lung, dezvoltată/elaborată în contextul Programului de activitate a Guvernului, Planurilor de activitate a Ministerului Finanțelor și a Serviciului Fiscal de Stat, Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum și a altor documente de politici la nivel național și instituțional. Unul dintre obiectivele incluse în document este fortificarea capacităților de comunicare cu contribuabilii. În continuare prezentăm acest obiectiv, în formularea inclusă de autoritatea fiscală în Strategie.

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

Ministerul Finanțelor a elaborat și a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea formularului CET21 –  Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Instrucțiunii privind modul de completare a acesteia. În condițiile aprobării ordinului, prima perioadă fiscală de raportare cu utilizarea noului formular va fi perioada fiscală a anului de gestiune 2021.   Conform proiectului, în formularul CET21 se propun a fi divizate veniturile persoanelor fizice obținute pentru activitatea în RM și cele pentru activitatea în afara RM. Respectiv, este propusă următoarea structură:

În ședința Executivului anunțată pentru 12 ianuarie 2022 va fi examinat proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008. Documentul conține și propunerea de modificare a art.295 din Cod, care prevede sancțiunile pentru încălcarea regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor sau rapoartelor financiare. Proiectul acestora este oferit în continuare.    (1) Nerespectarea cerințelor legislației referitor la modul de ținere a contabilității și de aplicare a standardelor de contabilitate sau a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară, elaborare și aplicare a politicilor contabile se sancționează