Regimul de supraveghere intensivă aplicat la BC Victoriabank S.A. a fost ridicat. Decizia a fost luată ieri, 22 august 2018, de către Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, decizia a fost luată după ce s-a constatat că banca asigură transparentizarea structurii acționariatului băncii ca urmare a achiziționării a 72,19 la sută din capitalul social de VB Investment Holding B.V., societate deținută de Banca Transilvania din România în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Conform art. 16 al Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26 iulie 2018 (în continuare – Lege), organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculării, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din titlu V al Codului fiscal.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Proiectul regulamentului de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului este propus spre spre consultare de Ministerul Finanțelor. Reamintim că, potrivit Legii privind auditul situațiilor financiare, Consiliul de supraveghere a activităţii de audit se reorganizează, prin transformare, în Consiliul de supraveghere publică a auditului.

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

Executivul a aprobat Hotărârea privind implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, prevăzută pentru perioada 2019-2025. Scopul Programului constă în mobilizarea potențialului uman și financiar din diasporă pentru dezvoltarea socio-economică locală a Republicii Moldova. Proiectele vor fi depuse în baza Regulamentului privind implementarea proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”, ce stabilește procedurile de susținere financiară nerambursabilă din bugetul de stat și de monitorizare a implementării proiectelor de dezvoltare locală.

La doar câteva zile de la aprobarea modificărilor în legislaţia cu privire la obţinerea permisului de utilizare a denumirii statului în denumirea companiilor, produselor şi serviciilor, a avut loc şedinţa Comisiei pentru examinarea cererilor privind acordarea permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca de produs şi/sau serviciu, precum şi în desenul sau modelul industrial. Orice produs care se asociază cu țara trebuie să fie de cea mai înaltă calitate.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Executivul a aprobat în ședința din 16 mai curent stingerea Protocolului referitor la unificarea abordării și încheierii acordurilor de evitare a dublei impuneri a impozitelor pe venit și pe proprietate valabil în spațiul CSI. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, decizia respectivă ce tine de Protocolul indicat a fost luată de Comitetul executiv al CSI.

Potrivit prevederilor art. 186 din Codul muncii al Republicii Moldova, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează: a) pentru prima lună – plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mare decât şase salarii medii lunare şi nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior, se vor lua în calcul toţi anii de activitate;

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

Contractul de înstrăinare şi contractul de gaj al bunurilor supuse înregistrării se va autentifica cu condiţia prezentării documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri şi a extrasului din registrul gajului despre lipsa grevării acestor bunuri. Deputații și-au reconfirmat în ședința de ieri votul pentru proiectul ce prevede optimizarea procedurilor de înstrăinare și înregistrare a bunurilor imobile prin exonerarea persoanele fizice și juridice de obligația prezentării de către proprietarul bunurilor a certificatului Serviciului Fiscal de Stat privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferente bunurilor respective.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, prevede reglementări suplimentare ce țin de atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul administrării fiscale. Astfel, din art.133 alin.(2) se propune excluderea cuvântului “contravenţionale” pct.141, care prevede atribuția SFS de efectuare a controlului asupra calculării corecte şi a virării în termen a contribuţiilor la BASS şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea acestora. Autorii reiese din faptul că pentru încălcările comise în domeniul respectiv sancțiuni sunt prevăzute și în alte acte legislative, nu doar în legislația contravențională.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis aplicarea sancțiunii de amendă față de cinci membri ai Comitetului de conducere ai B.C. „ENERGBANK” S.A. Sancțiunea a fost aplicată urmare a examinării rezultatelor controlului complex pe teren efectuat de BNM la această bancă.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Pachetul de acte legislative propus pentru reformarea domeniului fiscal conține modificări și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prin care se propun modificări majore ale cotelor contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale achitate de angajatori. Angajatorii din sectorul privat, din instituțiile de învățământ superior și instituțiile medico-sanitare, începând cu 1 octombrie 2018, vor achita în loc de 23% la 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2018 doar 18%. Astfel, se propune reducerea cotei procentuale cu 5%.

Începând cu 1 mai 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real — la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, va fi în mărime de 15,44 lei pe oră sau 2610 lei lunar, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. În prezent, nivelul remunerării este stabilit în mărime de 14,09 lei pe oră sau 2380 de lei lunar. O hotărâre în acest sens a fost votată ieri de cabinetul de miniștri.