Potrivit prevederilor Legii cu privire la statistica oficială nr.93/2017, sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și monitorizarea politicilor economice și sociale,

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

În curând va ieși de sub tipar nr. 5 (53) al P.P „monitorul fiscal fisc.md”, în care, tradițional, veți găsi informații importante, actuale și veridice pentru activitatea Dvs. În primul rând, în această ediție veți avea posibilitatea să aflați aspecte practice ale contabilității costurilor de producție și calcularea costului produselor fabricate. Articolul, elaborat de Ecaterina Cechina și Iuliana Țugulschi, este publicat în rubrica Contabilitate practică.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

Întreprinderea „X” acordă servicii de confecționare și reparație a mobilei. În cadrul prezentărilor agentul economic suportă anumite cheltuieli oferind potențialilor clienți cataloage și reviste din domeniul design și mobilă pentru care nu se încasează mijloace bănești. În acest context, sunt deductibile sau nu în scopuri fiscale asemenea cheltuieli suportate de întreprinderea „X”? 

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

Până la data de 29 iunie 2021 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și comentariilor necesare pentru elaborarea proiectului ordinului autorității ,,Pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 119/2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile”.   Necesitatea intervenției este generată de ajustarea unor conturi contabile care urmează să  îmbunătățească aplicarea corectă a prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate.   Propunerile pot fi expediate în adresa  persoanei responsabile pentru elaborarea proiectului: Ala Vizir (consultant principal, Secția politici contabile și audit), număr telefon 022 26 27 60, email: ala.vizir@mf.gov.md.

Modul de reflectare în contabilitate: a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord, dispozitivelor specializate) etc. sunt doar unele aspecte reflectate în articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat cu știință de cauză de către autorul nostru, Marina Brihuneț, publicat în ediția din august a revistei „monitorul fiscal. FISC.md”.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

În Monitorul Oficial din 13 august curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea nr. 44 din 28 iulie 2021 cu privire la auditul situațiilor financiare ale Operațiunii ”Modernizarea sectorului sănătății în Republica Moldova” încheiate la 31 decembrie 2020. Proiectul a fost implementat în baza unui Acord de finanțare, semnat în anul 2014, ce  prevede acordarea unui împrumut în valoare de 20 mil. drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a $30,8 mil. Finanțarea programului este acordată sub formă de suport bugetar, iar suma este debursată în baza realizării indicatorilor stabiliți între Banca Mondială, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Organizația de creditare nebancară preconizează la sărbătorile de iarnă să desfășoare o tombolă, în cadrul căreia clienții-persoane fizice vor câștiga vouchere în sumă de 1000 lei, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? Ce acte trebuie de îndeplinit?      În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.  

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).