Indemnizația de eliberare din serviciu la încetarea contractului individual de muncă în legătură cu restabilirea la locul de muncă, conform hotărârii instanței de judecată, a salariatului care a îndeplinit anterior munca respectivă, va fi majorată până la două salarii medii lunare. La etapa actuală, acești salariați beneficiază de o indemnizație în mărimea unui salariu mediu achitată pentru 2 săptămâni.   În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care sunt propuse modificări în prevederile Codului muncii, scopul acestora fiind îmbunătățirea cadrului legal în domeniul legislației muncii și asigurării respectării drepturilor salariaților și angajatorilor.

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

În perioadele anterioare entitatea a procurat mijloace fixe cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere stabilită prin art. 104 lit. c/1) din Codul fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului nr. 246 din 08.04.2010. Aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere a fost determinată de faptul că utilajul procurat a fost utilizat pentru efectuarea livrărilor în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică.

Salariul agenților publici, în sensul Legii integrității nr. 82/20171, precum și a angajaților din autoritățile publice la autogestiune nu reprezintă informație confidențială, accesul nelimitat la orice informații de acest gen fiind asigurat în condițiile Legii nr.982/2000 privind accesul la informațiile de interes public. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), care poate fi consultat până la 3 februarie curent.

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Operatorii din domeniul alimentar vor putea dona alimentele în cadrul ultimei treimi din termenul de valabilitate a produsului, stabilit în conformitate cu data-limită de consum ori data durabilităţii minimale sau cu data fabricării și termenul de valabilitate. Legea nr. 299 din 3 noiembrie 2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente, ce stabilește asigurarea tranziției către o economie circulară prin menținerea alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie curent.

Prin Legea nr. 283 din 05.12.2024 (în continuare – Legea nr. 283/2024), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2025, a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998). De menționat că ultimele intervenții de ordin legislativ vin să clarifice anumite aspecte care erau mai mult sau mai puțin interpretabile anterior.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) depune eforturi continue pentru a informa contribuabilii asupra necesității respectării legislației în vigoare. În multe cazuri, contribuabilii, urmărind propriul beneficiu, tind să transfere responsabilitatea pentru

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Se declară starea de urgenţă în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 16 mai — 30 iunie 2020, cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, prin Hotărâre nr. 10 din 15 mai 2020 a Comisiei Naționale pentru Sănătate publică.

Sarcina SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației și educarea civismului fiscal al populației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal.

Entitatea comercială reprezintă veriga fără de care nu poate funcționa ciclul economic al unei țări, aceasta manifestându-și contribuția atât în plan economic, cât și social. Din punct de vedere economic, entitatea are rolul de a produce bunuri și/sau servicii, a le comercializa și crea valoare adăugată și, eventual, a obține profit. Din punct de vedere social, aceasta contribuie la satisfacerea necesităților populației prin bunurile și serviciile furnizate, la dezvoltarea civilizației umane prin promovarea progresului tehnico-științific etc.

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

Potrivit contractului de prestări servicii, întocmit în perioada fiscală 2018, la agentul economic „X” s-a format o datorie în mărime de 15 000 lei. În perioada fiscală 2021 a expirat termenul de prescripție a datoriei menționate. Urmează a fi reflectată l

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

Conform Legii nr. 105/2033 privind protecția consumatorilor (în continuare – Legea nr. 105/2033), orice consumator are dreptul la remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător. Astfel, conform Legii nr. 105/2033, consumatorul beneficiază de dreptul de: 1. a restitui bunul, cu restituirea contravalorii acestuia; 2. a înlocui bunul cu altul, cu sau fără modificarea prețului acestuia.