Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Serviciul Fiscal de Stat (Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Basarabeasca — la momentul efectuării controlului), a efectuat la Instituția Medico-Sanitară Publică ,,Centrul de Sănătate Basarabeasca” (IMPS) un control fiscal la fața locului prin metoda verificării tematice privind constatarea venitului din realizarea obținută în urma pretinsei activități fără licență în activitatea farmaceutică pentru perioada 19 aprilie 2014 -13 mai 2015. Ulterior, a fost întocmit un act de control, potrivit căruia, conform registrelor valorilor materiale realizate și registrelor contabile, s-a constatat că IMSP pentru perioada supusă verificării, a realizat medicamente cu amănuntul populației în sumă de 3,3 mil. lei, iar în baza facturilor fiscale a realizat medicamente Companiei Naționale de Asigurare în Medicină, în aceeași perioadă, în sumă totală de 1,14 mil. lei.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Profitul net al Întreprinderii de Stat Energocom în anul 2017 s-a redus de 3,4 ori şi a constituit 5,89 mil. lei faţă de 20,07 mil. lei în 2016. Potrivit raportului financiar anual al întreprinderii, volumul vânzărilor companiei de anul trecut a scăzut cu 13,9% — de la 3,48 mld. lei, până la 2,99 mld. lei, iar costul vânzărilor — cu 14% (de la 3,46 mld. lei, până la 2,98 mld. lei.

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

Profitul net al băncilor din Moldova a fost în I trimestru din 2016 de 865,4 mln lei, în creştere cu 260 mln (+42,9%) faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Totuși, dacă e să nu ținem cont de indicatorii activității din ianuarie-iunie din aul trecut celor trei bănci aflate în proces de lichidare, atunci, în primele 6 luni din 2016, profitul net al celor 11 bănci care activează acum s-a redus cu 30,3 mln lei (-3,4%).

Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” va fi modificat. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Ordinului Ministrului Finanțelor privind aprobarea modificărilor și completărilor la SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Proiectul a fost elaborat în scopul reglementării raportării financiare prin includerea formatului situațiilor financiare prescurtate conform cerințelor Legii contabilității și raportării financiare.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

Mâine, 24 august 2018, va apărea de sub tipar nr. 295-308 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

Ministerul Finanțelor anunță despre lansarea celui de-al III-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020, care constituie un program de cooperare teritorială european, fiind un instrument de finanțare ce are drept scop sprijinirea dezvoltării strategiei macro-regionale a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, consolidarea integrării teritoriale și abordarea obstacolelor comune. Domeniile vizate sunt: mediu și cultură, conectivitate și responsabilitate energetică, guvernanță, inovare și responsabilitate socială. Apelul de propuneri este deschis din 28 ianuarie 2019 și va dura până la 8 martie curent, ora 14:00, iar structurile ce pot aplica pentru finanțare în cadrul apelului sunt autoritățile locale/regionale/naționale/instituțiile de drept public, organizațiile internaționale și organizațiile non-profit.

Ordinul nr. 78 din 30 martie 2018 al Ministerului Finanţelor privind acceptarea și publicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară a fost publicat astăzi, 4 mai, în Monitorul Oficial al RM. Conform documentului, în baza Acordului de renunțare la dreptul de autor pe un teritoriu limitat semnat cu IFRS Foundation la 15 iulie 2008 este acceptată aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a Standardului Internaţional de Raportare Financiară (IFRS) – IFRS 16 Contracte de leasing şi Interpretările la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – IFRIC 22 Tranzacţii valutare şi contraprestaţii în avans.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net și/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociați) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Conducerea Ministerului Economiei nu este satisfăcută de indicii de performanță a întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni, administrate de instituție, și solicită elaborarea unor planuri pe termen scurt și mediu de redresare a situației la toate compartimentele.

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.