Arhiva Ce se înţelegeprin “Vinietă”?

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Conform prevederilor art. 10 alin.2 lit. e) din Legea Nr. 1569 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, acestea (cu statut de rezident) nu au dreptul de a introduce pe teritoriul țării mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani. Excepții sunt introducerea mijloacelor de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei şi cu respectarea condiţiilor care includ:

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

În contextul în care, prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.122) au fost operate și modificări ce se reflectă asupra regimului fiscal al tichetelor de masă și aplicarea acestora provoacă întrebări, venim cu unele explicații, în special privind modul de declarare în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC18 a sumelor contribuțiilor de asigurări sociale şi dacă va fi sau nu modificat formularul IPC18 (pentru reflectarea în acesta a cotribuțiilor aferente valorii tichetelor de masă) după 1 ianuarie 2020.

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

1. (28.17.35) Care regim fiscal privind TVA se va aplica de către unitatea comercială, în cadrul desfășurării activității de comerț cu ridicata și cu amănuntul clasificate la secțiunea G din CAEM, pentru livrările produselor alimentare, băuturilor destinate consumului imediat, efectuate în cadrul activității sale secundare?

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a finalizat vineri, 20 septembrie, ciclul de instruiri pentru auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cu genericul ”Utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP)”. Acest ciclu a inclus cinci cursuri de instruire, cu o durată de cinci zile fiecare, la care au participat circa 100 de auditori din subdiviziunile de audit ale Curții de Conturi. Prezentă la încheierea cursurilor, Tatiana Vozian, șef al Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul CCRM, a menționat că aceste instruiri au fost un prim pas în consolidarea cooperării cu CTIF, astfel fiind pusă o temelie bună pentru colaborarea celor două instituții. Vozian a remarcat calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor CTIF, exprimându-și convingerea că practicile însușite în cadrul cursurilor le vor ajuta auditorilor în activitatea profesională.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.

Începând de astăzi, 9 septembrie, Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) desfășoară două cursuri noi de instruire: unul – pentru specialiștii începători în finanțe publice din cadrul autorităților publice locale (APL) de nivelul doi și altul – pentru aceeași categorie de specialiști din cadrul instituțiilor bugetare. Cursurile sunt desfășurate în baza noilor module ”Planificarea bugetară în APL de nivelul doi” și, respectiv, ”Introducere în finanțele publice”, aprobate de Ministerul Finanțelor. La primul curs de instruire, cu o durată de patru zile, participă 14 specialiști începători din cadrul Direcțiilor finanțe din teritoriu, iar la al doilea curs, cu o durată de trei zile – 14 specialiști din diferite instituții bugetare. Instruirile sunt ghidate de formatori ai Ministerului Finanțelor și CTIF.

Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice (SIIECAP) bazat pe platforma 1C, dezvoltat și administrat de „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) devine tot mai solicitat de către autoritățile și instituțiile publice din țară. În opt luni ale anului curent, numărul entităților care utilizează acest sistem s-a majorat până la 976. Dintre acestea, 631 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF și 345 – de companiile IT partenere cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a SIIECAP. Printre autoritățile și instituțiile publice care utilizează SIIECAP se regăsesc Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Culturii, Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității etc.

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Potrivit prevederilor art. 3482 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziția tarifară 8703, și de către remorcile atașate la acestea, clasificate la poziția tarifară 8716 (Vinieta) sînt autovehiculele clasificate la poziţia tarifară 8703 şi remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716, neînmatriculate în Republica Moldova şi aflate în evidenţa unor alte state, care intră pe teritoriul Republicii Moldova sau care îl tranzitează.

Cotele taxei pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziția tarifară 8703, și de către remorcile atașate la acestea, clasificate la poziția tarifară 8716 (Vinieta) se stabilește conform anexei nr. 21 la titlul IX din Codul fiscal

Potrivit prevederilor art. 3481 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziția tarifară 8703, și de către remorcile atașate la acestea, clasificate la poziția tarifară 8716 (Vinieta)

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

Potrivit prevederilor art. 3484 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziția tarifară 8703, și de către remorcile atașate la acestea, clasificate la poziția tarifară 8716 (Vinieta) se calculează pentru fiecare obiect al impunerii pornind de la perioada de valabilitate a vinietei, stabilită în atr. 3485 și cota taxei, determinată conform anexei nr. 21 la titlul IX din Codul fiscal.