Arena Națională este transmisă din administrarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în administrarea Agenției Proprietății Publice, subordonată Ministerului Economiei și Infrastructurii. Astfel, partea socială în mărime de 100% deținută în S.R.L. „Arena Națională” în valoare de 621 mil. lei trece în gestiunea APP. În Monitorul Oficial din 8 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 765 din 6 noiembrie 2019 cu privire la transmiterea părții sociale a unei societăți comerciale și la modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului.

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

Аrenda pămîntului, dreptul de livrare şi arendare a acestuia, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective sunt scutite de TVA fără drept de deducere (art. 103 alin. (1) pct. 1) din Codul fiscal).

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul. Aceasta înregistrează procurări de mărfuri ce sunt scutite de TVA fără drept de deducere și anume mărfuri de la pozițiile tarifare 040229110, 190110000, precum şi produs alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991. Suma livrărilor acestor mărfuri se reflectă în boxa 6 a Declarației privind TVA. Urmează oare a fi calculată prorata TVA lunar sau la sfârșitul anului?

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

1. (29.1.6.3.17) Cum se vor reflecta în Darea de seama anuală (forma IALS18) veniturile achitate persoanelor fizice – zilieri? 2. (29.1.6.3.16) Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea veniturilor obținute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 90/1 alin. (3/5) Codul fiscal)?

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal

Termenul contractelor de arendă a terenurilor şi altor bunuri agricole, înregistrate în Registrele ţinute de primării, va fi extins de la trei la cinci ani. Un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop consolidarea terenurilor agricole și reducerea costurilor de înregistrare a contractelor de arendă este propus spre consultare publică de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Conform contractului de arendă, persoana fizică — proprietar al terenului urmează să primească 2000 lei, dar a primit în anul 2018 doar 1800. In actul de achizitie ce reflectă suma totala sau cea achitată? Toate sumele indicate în Darea de seamă IPC 18 și în Formele IALS trebuie să coincidă cu cele din actul de achizitie? Suplimentar, cum procedăm cu obligațiile fiscale ale persoanelor, care au transmis pământul în arendă și au obținut venitul respectiv, dar nu sunt angajate la intreprinderea care a luat în arendă loturile? Acestea de asemenea se reflectă în Formele IALS si IPC 18

Urmează sau nu entitatea să rețină impozit pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana fizică a vândut metal feros? Potrivit art. 90 alin. (1)-(4) din CF impozitul pe venit la sursa de plată se reține, în mod obligatoriu, de către orice:a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activități independente conform cap. 102 şi activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din CF;b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct. 151);c) reprezentanță

Pe lângă veniturile neimpozabile, există venituri pentru care nu se prezintă Declarația? Codul fiscal (CF) stabilește pentru o categorie de venituri reținerea finală a impozitului la sursa de plată, care scuteşte beneficiarul câştigurilor şi veniturilor de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. La categoria veniturilor respective se aplică cote de impunere diferite de cele specificate de art. 15 din CF.

Ca urmare a încheierii contractului de depozit cu instituția financiară din RM, agentul economic – rezident al parcului IT obține venituri sub formă de dobânzi. Veniturile respective (dobânzile de la depozitul bancar)se vor impozita cu impozitul unic de 7%?

Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitului pe venit la sursa de plată din plățile, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, altele decât salariul și cu excepția plăților de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct) a proprietății imobiliare? În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente — cetăţeni străini şi

Contribuabilul – persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător dorește să transmită în locațiune proprietatea ce îi aparține – un bun imobiliar. Ce obligații fiscale apar în urma acestei operațiuni? Care sunt modalitățile de înregistrare a contractelor? Care este corectitudinea impozitării venitului obținut și achitării impozitului pe venit?