1. (28.23.31) În ce formă se prezintă declaraţia privind T.V.A.? 2. (28.23.29) Care va fi prima perioadă fiscală pentru care survine obligațiunea prezentării Declarației privind TVA de către agentul economic care s-a înregistrat în calitate de plătitor al TVA cu întîrziere? 3. (28.24.2) Care este termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova? 4. (28.23.12) Este obligată persoana fizică cetățean să prezinte Declaraţia privind TVA la importul mărfurilor?

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stabilește, la alin. (1) din art. 82, că orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziţie publică şi care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Astfel, chiar dacă Legea nr. 131/2015 nu definește expres noțiunea de „persoană interesată”, în vederea utilizării acestei căi de atac, în aprecierea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), contestatorul trebuie să

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se va califica ca import de servicii.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Astăzi, 29 ianuarie 2020, ora 11.00, în Pavilionul nr. 2 al C.I.E ”MOLDEXPO” (mun. Chișinău, str. Ghioceilor, 1) va avea loc deschiderea oficială a celei de a XIX-a ediții a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2020. La eveniment vor fi prezenți: Ion Chicu, prim-ministrul RM; Sergiu Harea, președintele CCI a RM; Peter Michalco, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; membri ai Guvernului RM; secretari de Stat; ambasadori acreditați în Moldova; peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. La expoziția din perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 vor participa 460 agenți economici din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari. Anul acesta, companiile certificate eco își vor expune produsele în spațiile special amenajate.

Care urmează a fi acțiunile agentului economic ce a importat mărfuri, în cazul în care plata aferentă procurării nu a fost efectuată și nu urmează a fi efectuată? Ce se întâmplă cu suma TVA care a fost anterior dedusă?

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Este obligată întreprinderea care a efectuat livrări impozabile cu TVA în sumă de 100 mii lei, să se înregistreze ca subiect al TVA, dacă a efectuat, în aceiaşi perioadă, şi import de servicii în sumă de 1,15 mil. lei? Una din normele cunoscute din Codul fiscal (CF) este cea privind obligativitatea contribuabilului de a se înregistra ca subiect plătitor al TVA prevăzută la art. 112 alin. (1) din CF, conform căreia subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice specificate la

În cadrul procedurii de vămuire la domiciliu, plasarea mărfurilor sub regim vamal poate fi realizată prin depunerea declarației vamale în detaliu în format electronic sau înscrierea în evidență a declarantului. În primul caz, procedura poate fi aplicată pentru regimurile vamale de import, export, admiterea temporară, perfecționare activă, transformare sub control vamal, antrepozit vamal și destinația vamală reexport. Înscrierea în evidență poate fi aplicată doar pentru regimul vamal de import. În Monitorul Oficial din 31 ianuarie 2020, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 565-O din 24 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea procedurii de vămuire la domiciliu.

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră nu mai târziu de data depunerii declarației privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

De rând cu drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei), vor fi scutite de TVA fără drept de deducere, începând cu anul viitor, și sistemele de alimentare cu apă și de canalizare și sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Prevederea este inclusă în Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele pentru primele nouă luni ale anului curent cu privire la investițiile efectuate în active imobilizate. Conform informației BNS, acestea au sporit cu 15,6% față de nivelul din perioada similară a anului precedent și au atins cifra de 15,78 mld. lei. În imobilizări necorporale investițiile au constituit 391 mil. lei, iar în imobilizări corporale – 15393,9 mil. lei. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în clădiri nerezidențiale (cu 28,2%), în construcții inginerești (cu 13,5%), mijloace de transport (cu 13,1%), clădiri rezidențiale (cu 12,4%). Datele publicate denotă că investițiile în maşini, utilaje, instalații de transmisie în continuare au cea mai mare pondere, constituind 31,1%.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 13 mai un șir de modificări la Regulamentele sanitare privind produsele din tutun şi produsele conexe (Regulamente), aprobate prin HG nr. 1065/2016. Acestea au fost elaborate în temeiul Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului și Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. Autorii afirmă că modificările aprobate vor asigura un nivel mai înalt de protecție a sănătății publice. Astfel, odată cu punerea în aplicare a prevederilor noi (peste o lună după publicare), agenţii economici care produc şi/sau importă tutun și produse din tutun vor fi obligaţi să prezinte în format electronic (pe suport electronic) Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, până la data de 31 mai,

Cea de-a XIX-a ediție a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova” 2020, cu genericul „Acasă! Autentic! Autohton!” și-a deschis larg ușile pentru vizitatori, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat membri ai Guvernului Republicii Moldova, secretari de Stat, Ambasadori Acreditați în Moldova, peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. Circa 460 de antreprenori autohtoni așteaptă vizitatorii expoziției ce se desfășoară în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020, pe teritoriul CIE “Moldexpo”. Evenimentul este organizate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova.

În contextul situației epidemiologice existente, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) anunță organizarea, începând cu 28 aprilie curent, a unui nou curs de instruire la distanță, destinat instruirii primare a declarantului vamal. Cursul de instruire va avea o durată de cinci săptămâni, 160 ore de studii și se va încheia la 5 iunie 2020. Instruirile se vor desfășura în regim de videoconferință, de luni până vineri, în intervalul orelor 17.45 – 20.45 și sâmbăta conform graficului.

Dragi cititori, Monitorul fiscal se ține de promisiuni și vine cu sinteza săptămânii 29 martie – 5 aprilie. În această perioadă am avut onoarea să fim solicitați de către 43 mii utilizatori, care au vizualizat peste 130 mii pagini ale publicației noastre. Vă mulțumim mult și vă rugăm să ne apreciați muncă și săptămâna viitoare, pe parcursul căreia vom continua plasarea întrebărilor și răspunsurilor ce țin de declararea veniturilor persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod. Din categoria subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele fizice, care importă mărfuri: