Dacă Germania va afla pe propria piele ce înseamnă suferinţa cu care s-au confruntat şi alte state din zona euro, s-ar putea ca acest lucru să fie de bun augur pentru restul Europei. Intrarea în recesiune ar putea determina Germania să renunţe la opoziţia „dogmatică” faţă de stimularea creşterii, scrie Bloomberg.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a reiterat miercuri că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă «semnificativă» după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni de la sfârşitul lui octombrie, pe fondul unei creşteri economice modeste. Decizia Fed a fost anticipată de majoritatea economiştilor. Dobânda de politică monetară se află în banda 0-0,25% din decembrie 2008, relatează Bloomberg.

În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ţară se reduc cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, relatează NOI.md. Constatarea a fost făcută de experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Alexandru Fala, în numărul din septembrie a ediţiei Realitatea Economică. Experţii de la Expert-Grup accentuează faptul că situaţia economică din Republica Moldova rămîne instabilă, iar presiunea asupra creşterii economice în următoarele luni este inevitabilă.

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent, informează Bloomberg. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

Vicepremierul polonez Elzbieta Bienkowska a primit în Comisia Europeană rolul deosebit de important pentru întreaga UE de comisar european pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. Şeful său, premierul Donald Tusk, a demisionat pentru a prelua preşedinţia Consiliului European, structură care reuneşte liderii Uniunii Europene. Ministrul polonez de externe s-a folosit de criza ucraineană pentru a face remarcată în întreaga lume diplomaţia poloneză. Puterea politică a Poloniei în UE este acum mai mare ca niciodată, iar puterea economică o ajută să-şi consolideze poziţia.

Austria intenţionează să introducă un pachet de reduceri fiscale în valoare de cel puţin 5 miliarde de euro anul viitor, care ar putea încuraja revigorarea economică, fără creşterea deficitului şi a datoriei, potrivit unor surse oficiale. Social democraţii (SPO) şi partenerii de coaliţie din Partidul Popular Austriac (OVP) au ajuns la un acord în privinţa acestei sume începand din anul 2015, dar au amânat stabilirea detaliilor privind reducerea impozitelor şi compensarea acestora cu venituri din alte surse.

Datoria publică brută a Ungariei a ajuns la 85,1% din PIB la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, nivel atins în ultimii 14 ani doar în 2010, când a declanşat deprecierea puternică a forintului.

PE a respins, miercuri, tăierile efectuate de Consiliu la bugetul UE pe 2015, motivând că statele membre trebuie să-şi susţină angajamentele politice cu bani, să încurajeze creşterea economică şi numărul locurilor de muncă şi să ducă la îndeplinire politica externă a Uniunii. Faţă de propunerea Consiliului, Parlamentul European a crescut suma pentru creditele de angajament la 146,380 miliarde de euro şi la 146,416 miliarde de euro pentru creditele de plată.

Guvernul german a decis suplimentarea cu 10 miliarde de euro a investiţiilor publice din Germania, pentru perioada 2016-2018, măsură care va contribui la susţinerea creşterii economice în Europa, a declarat joi ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble, transmite Bloomberg.

Veniturile bugetului de stat pe anul curent se majorează din contul granturilor oferite de Uniunea Europeană pentru suport bugetar cu 349, 9 mil. lei, potrivit proiectului modificărilor și completărilor la Legea bugetului pe anul 2014, asumat de guvern în fața parlamentului. Ministrul finanțelor Anatol Arapu a specificat că, prin aceste modificări și completări guvernul a identificat posibilități de a achita compensațiile promise producătorilor de mere și prune, care au înregistrat pierderi, urmare a impunerii restricțiilor acestor producții pe piața Federației Rusă.

Statele Unite au înregistrat în trimestrul al doilea o creştere economică de 4,2%, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea iniţială de 4%, după ce investiţiile companiilor în clădiri şi echipamente au fost revizuite în urcare, potrivit datelor Departamentului pentru Comerţ.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.

Germania dă ajutor autorităţilor de la Paris pentru elaborarea unui pact scris prin care Franţa se angajează să facă reforme şi să reducă deficitul bugetar, în schimbul căruia Comisia Europeană să aprobe bugetul francez pentru 2015, potrivit publicaţiei Spiegel, citate de AFP. Pentru Berlin este inimaginabil ca bugetul francez pe 2015, în curs de analizare la Bruxelles, care prevede un deficitu bugetar de 4,3% din PIB, cu mult peste limita europeană de 3%, să fie respins, a relatat publicaţia germană, citând surse apropiate guvernului condus de Angela Merkel.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Comisia Europeană a cerut miercuri Franţei să prezinte măsuri credibile pentru reducerea cheltuielilor publice în 2015, după ce autorităţile de la Paris au anunţat că nu vor putea respecta obiectivele stabilite, relatează AFP. Proiectul de buget pe care Franţa trebuie să îl înainteze Comisiei la jumătatea lunii octombrie trebuie să prevadă clar măsuri credibile pentru reducerea cheltuielilor în 2015 şi dincolo de acest an, a declarat Simon O'Connor, purtător de cuvânt al CE însărcinat cu probleme economice.

Anunţul a fost făcut de către vicepremierul, ministrul Economiei, Andrian Candu, într-un interviu al postului de radio. Oficialul a menţionat că în anii precedenţi, creşterea PIB a Moldovei a fost de 5-8%, în funcţie de an, dar în general, a fost o perioadă prielnică pentru creştere economică.

Jucătorii de pe marile burse europene au jubilat ieri după ce un indice anticipativ al încrederii în economia germană a revenit în teritoriul pozitiv după o absenţă de 11 luni, semn că analiştii şi economiştii cred că prima economie ca mărime din Europa şi motorul de creştere economică al zonei euro a lăsat în urmă ceea ce a fost mai rău. Institutul pentru Cercetare Economică Europeană de la Mannheim (ZEW), unul dintre cele mai importante din Europa, a anunţat că indicele prin care cuantifică aşteptările analiştilor a sărit la 11,5 puncte în noiembrie de la -3,6 puncte în luna anterioară, scrie Bloomberg.