1. (39.15) Care sunt etapele desfășurării concursului „Loteria fiscală”? 2. (39.14) Cînd va avea loc tragerea la sorți pentru prima etapă a concursului „Loteria fiscală”? 3. (39.13) Tranzacțiile efectuate cu ce fel de carduri participă în cadrul concursului „Loteria fiscală”?

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.

Consiliul de administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică (FEE) a decis crearea unei „liste negre” a auditorilor energetici, elaboratorilor de devize, verificatorilor de proiecte și responsabililor tehnici, care au comis lacune în procesul de evaluare și monitorizare a implementării proiectelor finanțate de Fond.

În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6 lei lunar, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

La data de 21 mai 2020, Parlamentul RM a aprobat în lectură finala Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care transpune parțial în legislația națională Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014. Astfel, în sensul acestei legi, achiziție sectorială este achiziționarea, prin intermediul unui contract de bunuri, lucrări sau servicii în sectoarele menționate supra de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici aleși de către aceste entități contractante.

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

De obicei, un proces civil este intentat între două părți: reclamant – cel care înaintează pretențiile și pârât – cel împotriva căruia sunt înaintate pretențiile. În unele cazuri, ținând cont de specificul litigiului, pot exista și alte persoane care manifestă un anumit interes față de litigiul respectiv și pe care pronunțarea hotărârii ar putea să-i afecteze. În asemenea situații, legislația procesuală civilă reglementează posibilitatea de a interveni într-un proces civil care a fost intentat între alte persoane.

Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca economia americană să intre în recesiune în următorii doi ani, chiar dacă sunt de părere că data la care acest lucru se va întâmpla va fi amânată de acţiunile adoptate de Rezerva Federală (Fed), arată rezultatele unui sondaj de opinie. Din cei 226 de economişti intervievaţi de National Association for Business Economics (NABE), o asociaţie americană specializată în economie, 38% prognozează o intrare în recesiune a primei economii mondiale în 2020, 34% în anul 2021 şi 14% mai târziu. În schimb, doar 2% dintre economişti prognozează o recesiune în acest an, faţă de 10% la precedentul sondaj realizat în luna februarie.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Pe parcursul anului 2019, clienții Orange au aplicat 1.761.563 de semnături mobile, ceea ce constituie o creştere de aproximativ 22% faţă de anul precedent. Potrivit datelor companiei, persoanele juridice au aplicat Semnătura Mobilă Orange cel mai mult pentru raportarea electronică către Serviciul Fiscal de Stat – peste 52% din numărul total de semnături. Iar persoanele fizice au preferat să aplice Semnătura Mobilă Orange pentru a depune Declaraţia privind impozitul pe venit.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată: