Cabinetul de miniștri a susținut ieri planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru anii 2018-2020. Strategia se concentrează pe implementarea următoarelor direcţii prioritare: • ajustarea cadrului de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor; • îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor legislației ce reglementează mediul de afaceri cu prevederile Legii Concurenței. Astfel, autorii propun excluderea din sursele de venit a sumelor obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă. Totodată, se solicită includerea în art. 131 din Codul fiscal, ce conține lista instituțiilor care sunt în drept să primească informaţii cu privire la un contribuabil concret de la organele de administrare fiscală, a Consiliului Concurenței, în scopul examinării cazurilor din domeniu, ajutorului de stat și publicității.

La 28 februarie platforma EU4Business cu suportul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reunit în cadrul unei mese rotunde reprezentanții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiții (BEI), Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova (MEI), Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM), băncilor comerciale și companiilor de microfinanțare din Republica Moldova pentru evaluarea progresului programelor de suport care asigura accesul mediului de afaceri din Republica Moldova la finanțare.

Danemarca are o problemă cu care multe ţări ar dori să se confrunte – prea mulţi bani şi puţine datorii, o situaţie care creează dificultăţi pentru piaţa de obligaţiuni guvernamentale, transmite Bloomberg. Contul Guvernului danez la Banca Centrală a urcat luna trecută până la 207 mld. de coroane ($34 mld.), dublu faţă de nivelul ţintă şi cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Chiar dacă este un lucru bun să ai în cont câteva zeci de miliarde de dolari, în cazul Guvernului de la Copenhaga acest lucru înseamnă şi plata unor dobânzi în valoare de mai multe milioane, având în vedere dobânzile negative la depozite percepute de Banca Centrală. În paralel, raportul dintre datorie şi PIB este în cazul Danemarcei la jumătate din media din UE, ceea ce pune presiuni asupra lichidităţii pe piaţa de obligaţiuni.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Prețul mediu de achiziție a energiei electrice pentru Moldova constituie circa 5,24 cenți USD/kWh. Societatea pe acțiuni „Energocom” a câștigat licitația și a semnat cu compania „Centrala electrică Moldovenească” (Centrala de la Cuciurgan) și „DTEK Pavlogradugoli” din Ucraina noile contracte de furnizare a energiei electrice către Republica Moldova, valabile pentru perioada 01 aprilie 2018 – 31 martie 2019. Conform noilor contracte, 70% din energia electrică necesară Republicii Moldova va fi achiziționată de la Centrala de la Cuciurgan, iar 30% — de la compania „DTEK Pavlogradugoli” din Ucraina.

Restituirea accizelor se va efectua doar subiectului impunerii care dispune de decizie de restituire a accizelor în contul stingerii datoriilor față de bugetul public național, iar în lipsa deciziei – la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național. De asemenea, restituirea poate fi efectuată la contul bancar al subiectului impunerii, în mijloace băneşti. Se va interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, inclusiv persoanelor juridice și fizice cesionari.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a comunicat datele privind exportul produselor de origine vegetală din Republica Moldova pentru anul 2017. Conform datelor ANSA, exporturile sunt în continuă creștere ca volum și mai variate ca piețe de desfacere. Sortimentul produselor cuprinde fructe și legume în stare proaspătă și uscată, plante medicinale uscate pentru ceai, semințe de nuci, cereale cu bob integru precum și prelucrate mecanic, semințe pentru însămânțare, material săditor (pomicol, viticol, decorativ), produse de cofetărie care conțin cacao, produse din lemn și materii vegetale.

Creșterea nivelului de participare a mediului de afaceri la procedurile de achiziții publice, reducerea riscurilor și costurilor corupționale, implementarea mijloacelor electronice la toate etapele procesului de achiziții publice sunt doar câteva dintre acțiunile anticorupționale ce vor fi întreprinse în următorii doi ani în domeniul achizițiilor publice. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020 a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie curent.

Problemele mediului de afaceri și căile de soluționare ale acestora au fost discutate la întrevederea premierului Pavel Filip și reprezentanții ai peste 40 de producători autohtoni mari. Șeful Executivului a accentuat că dialogul și colaborarea cu mediul de afaceri sunt pilonii de bază în activitatea Guvernului și cheia succesului în crearea unui climat investițional favorabil. „Ajutați-ne să asigurăm, împreună, un mediu de afaceri cât mai atractiv”, a spus Pavel Filip.

Până la 30 martie 2018, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) cu suportul Instrumentului de Asistență Tehnică și Schimb de Informații al Uniunii Europene (TAIEX) organizează şedinţe ale grupurilor de lucru tematice dedicate elaborării unui Model de Cluster adaptat contextului regional. Scopul grupurilor tematice este de a identifica potențialul de dezvoltare al fiecărei regiuni și de a crea un model de colaborare eficient între mediul de afaceri și factorii de decizie care să contribuie direct la creșterea competitivității locale.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Vineri, 11 mai, Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat în Parlament Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2017. În discursul său premierul s-a referit la evoluțiile din anul precedent, dar a punctat și cele mai importante activități pe care se concentrează Executivul în anul curent.   „În anul 2016 am reușit să stabilizăm economia țării, în 2017 am pus bazele unor procese de reformă, iar în 2018 începem să construim. La propriu și la figurat. Este timpul să facem pași mai mari, mai rapizi, astfel încât oamenii să simtă îmbunătățiri mai consistente ale calității vieții”, a constatat Prim-ministrul. Executivul cunoaște bine unde mai trebuie de muncit pentru ca să se simtă schimbări concrete.

Parlamentul European a votat raportul privind aprobarea bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, în care este prevăzută suma alocărilor UE pentru statele din Parteneriatul Estic în anul viitor şi care poate constitui 619 mil. euro.

În ultimele săptămâni se discută mult la nivel de experţi, instituţii publice şi, evident, în presă, posibilitatea obţinerii celor 100 mil. euro de asistenţă macrofinanciară, negociate cu UE. Cu precizări asupra intrepretărilor eronate privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană au venit şi Guvernul, şi Ministerul Finanţelor.

Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare.

Uniunea Europeană este pregătită să-și extindă comerțul cu Moldova și poate crește cota pentru livrările scutite de taxe vamale pe piața europeană a unor categorii strategice de mărfuri moldovenești.

Ministrul Economiei, Octavian Calmîc a avut o întrevedere cu Petros Sourmelis, șef de unitate din cadrul Directoratului general pentru Comerț al Comisiei Europene. Oficialii au discutat aspectele implementării de către Republica Moldova a Acordului Zonei de Liber Schimb și Comerț Aprofundat (DCFTA).

Republica Moldova va realiza apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, se menţionează în titlul IV, intitulat „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială” din Programul Legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial, nr. 144-148 din 5 mai 2017.

Introducerea noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenționează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor şi plăților de TVA va avea efecte semnificative asupra companiilor din România, sunt de părere specialiștii în domeniul fiscalității din cadrul PwC România. Potrivit proiectului de ordonanță, sistemul privind plata defalcată a TVA se va aplica opțional începând cu 1 septembrie 2017, urmând a fi obligatoriu începând cu 1 octombrie 2017.